Secretul cărnii injectate

Secretul cărnii injectate: 600 g devin brusc 1 kg în galantar

Producătorii “dopează” carnea în primul rând ca să  reţină apa, ceea ce le creşte profiturile cu 40% dintr-un foc. Găselniţa  a fost, până acum, total necunoscută consumatorilor.
În  România, poţi număra pe degete firmele care scot pe piaţă produse din  carne neinjectată. Acestea sunt cu 20% mai scumpe, dar diferenţa pentru  sănătate este mult mai mare.
Însă şi la raioanele de delicatese există capcane, unele produse  etichetate “tradiţional” fiind pline de E-uri. “Industria cărnii s-a  denaturat atât de mult încât e nenorocire. 99% din carne este  injectată”, susţine Radu Furdui, managerul firmei Lorialba, producătorul  mărcii Alpin, una dintre cele câteva firme producătoare de mezeluri  neinjectate.  Carnea se injectează cu apă, sare şi polifosfaţi doar pentru profit.

“Injectarea  înseamnă creşterea în volum a produsului, pentru a eficientiza costul.  De exemplu, ca să produci un kilogram de preparat tradiţional neinjectat  foloseşti 1,4 kg de carne, în timp ce pentru un kilogram din acelaşi  produs injectat se folosesc doar 600 g de carne. Cărnii îi creşte  volumul şi randamentul, deoarece se introduc aditivi care reţin apa.  Totul se face pentru câştig. Astfel, dacă un kilogram de carne macră  costă 12 lei, câştigul minim prin injectare, este de 30%. Cei care oferă  produse netratate chimic sunt acuzaţi că ar fi scumpi”, a mai declarat  directorul de la Lorialba.

Produsele neinjectate sunt, la galantare, cu aproximativ 20% mai  scumpe decât cele convenţionale, însă calitatea lor este net favorabilă.   Specialiştii atrag atenţia că injectarea mai atrage cu sine o mare păcăleală: carnea tratată chimic nu este la fel de săţioasă.  Studii independente au arătat că 100 de grame de produs de carne  neinjectată te satură la fel ca şi 800 de grame de carne injectată cu  saramura chimizată. 

“Injectarea se face cu tot felul de aditivi care determină carnea să reţină apa. Totul se face pentru câştig.“ RADU FURDUI, director Lorialba, producător mezeluri

Carnea injectată, cel mai bine păstrat secret din industrie. Câtă pastramă dopată cu seringa mâncăm fără să ştim

Mulţi evită salamurile, ca să scape de E-uri, dar în  produsele premium apa, sarea şi polifosfaţii sunt introduşi pe scară  largă prin tehnica numită “injectare”. După dopajul cu acul şi seringa,  carnea rezistă în galantare şi trei săptămâni.

Informaţiile  despre carnea injectată sunt încă vagi şi puţin vehiculate în România.  Un scandal mare a izbucnit în Marea Britanie în urmă cu patru ani, când  marile lanţuri de supermarket-uri au fost obligate să precizeze  sortimentele care erau injectate.

La noi, declicul n-a sosit,  fiecare român îngurgitând anual 10 kg de semipreparate, în medie, fără  să aibă în vedere câtă carne este “dopată” cu seringa.

Acele cu apă, sare şi polifosfaţi

Injectarea  cărnii în România e practicată pe scară largă, devenind uzuală. Cei  care nu o fac au transformat subiectul în marketing, precizând pe  ambalaje că marfa lor nu e injectată, dar cazurile sunt rarisime. În  şcolile de profil alimentar, elevii învaţă tehnicile injectării ca  lecţie obligatorie.

Pastrama şi muşchiul sunt roz, suculente şi  proaspete în galantar. Explicaţia e simplă: sunt injectate cu apă, sare  şi conservanţi pentru un aspect cât mai lucios şi pentru a-şi păstra  culoarea chiar şi-o lună.

“Practic cumpărăm numai jumătate din  cantitatea de carne pe care o plătim, restul e substanţa cu care a fost  injectată: apă, sare, coloranţi chimici”, explică dr. Gheorghe  Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare din  Bucureşti.

Fie că e vorba de bacon, pastramă, pulpe de pui, piept  dezosat sau carne macră de porc ori vită, odată ce e industrializată,  trece prin procesul de injectare.

La fabricile de procesare a  cărnii, se injectează mai ales costiţa şi pulpa. Bucăţile de carne sunt  trecute printr-o maşinărie cu zeci de ace prin care curge melanjul  chimic sărat.

“Rolul injectării este pentru a matura carnea cât  mai repede, în 24 de ore ea să fie gata, bună pentru preparate sau ca  materie primă pentru comerţ”, explică într-un filmuleţ postat pe  Youtube, maistrul instructor Sabou Gheorghe, de la Colegiul Tehnic  Transilvania. Injectarea conservă preparatul dar bagă chimicale în organism Considerate  produse “premium”, pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu  saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă. Vidarea  maschează faptul că produsul e de fapt umplut cu apă.

“Denumirea  tehnică este de saramură. În realitate nu este vorba numai de apă cu  sare. Avem apă, avem sare, apoi polifosfaţi, caragenan, coloranţi, de  obicei roşu carmin, şi nitriţi”, explică dr. Mencinicopschi.

Polifosfaţii  şi caragenanul reţin apa în carne, o fac asftel să crească în greutate.  Nitriţii sunt coloranţi indirecţi care au rol de conservare. Ei fixează  mioglobina şi păstrează culoarea cărămizie a cărnii o perioadă mult mai  mare de timp.

“Carnea obişnuită, neinjectată, îşi păstrează  culoarea două-trei zile. Cea injectată  rezistă şi arată proaspăt şi  trei săptămâni, chiar mai mult”, mai spune specialistul în nutriţie.  Roşul carmin este extras dintr-o insectă, iar în timpul procesului  tehnologic se foloseşte aluminiu, substanţă care, într-un aport crescut  în organism, favorizează apariţia Bolii Alzheimer. Mâncăm kilograme de sare fără să ştim

Statistic,  românii consumă anual aproape 10 de kilograme de mezeluri şi nu se uită  ce pun în farfurie. Nu citesc etichetele care, conform legislaţiei,  avertizează că sunt pline de săruri.

“Mezelurile şi sănătatea nu  au nimic în comun. Copiii nu ar trebui să le consume deloc”, spune  Gheorghe Mencinicopschi. Specialistul adaugă: “Problema cu carnea din  comerţ nu este numai că practic cumpărăm doar jumătate carne şi restul  apă şi substanţe, dar aducem organismului sare din surse pe care nu le  ştim. În România în loc să se consume 5-6 grame de sare zilnic, oamenii  au un aport care ajunge la 14–15 grame, chiar 20 pe zi. Este vorba exact  de această sare ascunsă prin injectarea cărnii. Nitriţii şi  polifosfaţii sunt de fapt sodiu, astfel că atunci când consumăm carne  din comerţ avem un aport foarte mare de sodiu, care este contraindicat. E  contraindicat pe de o parte celor cu boli hepato-renale sau  cardiacilor. Polifosfaţii din saramura cu care se injectează carnea  dezechilibrează balanţa fosfor–calciu din organism, calciul nu se mai  fixează în oase, apar probleme de fragilitate osoasă până la  osteorporoză”.

Lasă un comentariu