Tag Archives: Hristos

ORGANIZAȚIA MARTORII LUI IEHOVA – CREAȚIA EVREILOR SIONIȘTI

http://img-fotki.yandex.ru/get/6416/137169426.44/0_a7131_fc6f7c9a_M

Continuând articolul precedent pe aceeași temă, ne propunem de această dată să pătrundem mai în profunzime, să demonstrăm în mod logic faptul că această pretinsă sectă creștină – Martorii lui Iehova, este ca și mișcarea New Age, un tentacul al uriașei caracatițe mondiale care este francmasoneria, peste care se află la vârful său masoneria sau sionismul, format dintr-un grup mai restrâns de evrei radicali sioniști, în frunte cu cei 13 așa-ziși Înțelepți ai Sionului.
Nu întâmplător putem spune că Organizația Turnul de veghe (redenumită în 1931 Martorii lui Iehova, iar din 1932 declarată ca ,,organizația lui Dumnezeu” pentru construirea unei NOI LUMI) s-a bazat încă de la început pe revista Turnul de veghe al Sionului apărută în anul 1879. Ulterior, i-au prescurtat numele, în mod evident pentru a nu se face legătura cu evreii sioniști, care credem că l-au sprijinit material pe Charles Taze Rusell să-și creeze organizația sau corporația așa-zis religioasă. Revista a avut multă vreme cel mai mare tiraj din lume dintre revistele sectare, ajungând în 1995 să aibă 17,9 milioane de exemplare în 115 de limbi, cu apariție bilunară. Alături de ea, s-a difuzat și revista Trezește-te, cu un tiraj de 15,6 milioane de exemplare în 34 de limbi. Societatea a avut și sute de posturi de radio și mai recent și televiziuni, ajungând în prezent să aibă peste 4 milioane de propagandiști și circa 6 milioane de simpatizanți în toată lumea.
Dacă analizăm cele două organizații, sionismul și Martorii lui Iehova, vom descoperi într-adevăr multe puncte și obiective comune. Astfel, ambele organizații sunt concepute într-un sistem totalitar și piramidal (cu concentarea puterii în mâna liderului), ambele poartă o ură profundă și irațională față de creștinism, față de Hristos, Maica Domnului, Sfânta Cruce, sfinții creștini și valorile tradiționale. Ambele au avut și au încă sediul pe teritoriul american în metropola New York. Martorii lui Iehova au sediul într-o clădire cu 13 etaje din Brooklyn. Și ambele întreprind o uriașă propagandă, folosind din plin mass media. Să uităm că și comuniștii masoni puneau accentul pe propaganda de partid. Pe de altă parte, potrivit chiar doctrinei iehoviste, în urma luptei de la Armaghedon, toți cei din afara organizației lor vor fi nimiciți, ceea ce rezonează cu profeția despre venirea antihristului și prigonirea sălbatică a creștinilor. Unele filme din ultima vreme au mediatizat și mai mult ideile lor despre sfârșitul lumii…
În lucrarea documentată a lui Radu Antim – Societatea ,,Martorii lui Iehova” în contextul fenomenului sectar (Ed. Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1996), cu multe surse externe, descoperim că erezia francmasonică (bazată pe gnosticism) și cea iehovistă sunt asemănătoare în conținutul doctrinar.
Astfel: ,,Werner Thiede distinge patru elemente care ne dau îndreptățirea unei paralele între viziunea iehovistă și cea gnostică:
1. Înțelegerea gnostică a Bibliei ca fiind inspirată verbal și integral de Dumnezeu, care își continuă opera de inspirație prin ,,canalul” Său: societatea iehovistă; 2. Viziunea gnostică asupra apocalipsei privind restaurarea paradisului inițial; 3. Relația dintre Iisus și satan ca fiind inițial doi fii egali ai lui Dumnezeu; 4. Justificarea luptei dintre Dumnezeu și satan, la care oamenii sunt împreună cu Iisus martori.”
Din lucrarea de mai sus, mai aflăm și multe alte aspecte importante, precum că fondatorul organizației Rusell și-a găsit lesne predicatorii, dând pur și simplu un anunț în ziar: ,,Căutăm 1000 de predicatori…”, că această organizație era de fapt o societate comercială în toată regula și bine organizată, că activitatea sectei s-a concentrat aproape exclusiv pe editarea și difuzarea revistei, dimpreună cu propaganda doctrinei lor pe sistemul de la ușă la ușă și evanghelizării la domiciliu…
Pentru ei, fiecare membru înseamna un propagandist și meritele erau apreciate doar în funcție de propaganda desfășurată pe teren. Fiecare membru avea normă să facă propagandă sectei și prozelitism un anumit număr de ore pe săptămână. Aceste ore erau voluntare ca și în cazul celor ce lucrau în tipografiile lor. Un pionier special ajungea să facă 134 de ore pe săptămână, adică circa 4-5 ore voluntare pe zi!
Vedem astfel că aceștia parodiază de fapt activitatea misionară a Apostolilor creștini care propovăduiau învățătura lui Hristos. Apoi, întâlnirile, congresele, ceremoniile lor de înmormântare erau totodată un nou prilej de a-și face prozeliți. Vorbim în fapt și despre o formă de IDOLATRIE, o formă de subcultură care se manifesta atât pe stadioane, cât și la televiziuni și posturi de radio.
De ce aveau ură în special față de creștini? Creștinismul era și este urât și catalogat diavolesc de către ei, chipurile pentru că acesta nu putea oferi un răspuns la întrebările legate de sfârșitul lumii…
Membrii lor ajungeau să-și neglijeze însăși propria familie uneori, lăsând bunuri sau toată averea organizației! Apoi, copiii lor erau învățați încă din familie să nu se implice în activitățile extrașcolare, să nu practice anumite sporturi (judo, box, karate etc.), să respingă ,,instituțiile diavolești” – statul și Biserica. Prin aceasta se automarginalizau și se izolau de ceilalți, iar mai târziu, ajungeau să respingă orice participare la viața socială și politică (inclusiv prezența la vot), chemarea sub arme pentru apărarea țării, pentru că nu aveau o identitate națională! Pot fi observate în acest sens unele asemănări chiar cu fracțiunile fundamentaliste islamice, în sensul extremismului. Așa se explică și acțiuni extreme de genul respingerii de către părinți a tratamentelor medicale și în special a transfuziilor de sânge, cazuri nu puține la număr în care copiii lor și-au pierdut chiar viața iar medicii au fost supuși până și ei unor anchete penale pentru că nu și-au făcut datoria… Adică, s-a ajuns la comiterea unor crime în numele religiei lor, în numele lui Iehova…
Făcând o paralelă cu himera comunismului, o altă creație masonică de anvergură mondială îndreptată împotriva creștinismului și pentru sărăcirea țărilor ortodoxe, observăm aceeași manipulare a conștiinței și o mare înșelătorie. Deși Martorii lui Iehova invocă mereu texte biblice, diverse pasaje scoase din context și folosite într-o construcție prin care să demonstreze ,,adevărul” doctrinei lor, ei nu se închină de fapt lui Dumnezeu, ci ,,organizației lui Dumnezeu”…
Când un membru al lor realizează în sfârșit că această organizație spală creierul și nu oferă decât o perspectivă profană asupra lumii, nicidecum teologică precum susțin liderii lor, adeseori este prea târziu și un drum fără întoarcere. Unii cu multă greutate au putut să părăsească această organizație, să scape de amenințările și șantajul confraților lor, înțelegând că libertatea lor fusese doar una de fațadă, de altfel aceeași ca și în cazul francmasonilor care depun un jurământ oribil la inițiere…
În final, merită să lecturăm și un model de propagandă perfidă iehovistă din lucrarea citată mai sus (pag.12), deși este mai vechi. Suntem convinși că el a mai fost perfecționat între timp:

Această scriere (broșură sectară, n.n.) poate fi încredințată unor tineri, băieți și fete, pentru a fi difuzată. Dacă nu poți chiar tu personal (adică un membru al sectei, n.n.) să faci o vizită vecinului tău pentru a-i arăta cartea și să-i câștigi interesul, poți să încredințezi această misiune tinerilor angajați. Fetele vor avea mai cu seamă succes. Însă tu trebuie să le plătești tinerilor angajați mai multe exemplare și să le asiguri hrana pentru o zi. Dacă te duci totuși în misiune, să nu stai în fiecare casă mai mult decât două-trei minute. Dacă lumea nu se arată hotărâtă să facă un abonament la revistă, spune simplu: ,,Nu vreau banii acum. Luați un număr de probă și pregătiți banii pentru când mă întorc…” și dă o dată la care poți să mai faci o vizită. Dar poți la fel de bine să spui: ,,Dacă nu aveți Dvs. Interes pentru revistă, are cu siguranță vecinul. Dacă cumpărați un număr și-l dați vecinului interesat, ați făcut o faptă mare. De ce să sufere de neștiință vecinul, doar pentru faptul că acum Dvs. Sunteți zgârcit?

 

Radu Iacoboaie, 22 iulie 2014

Fără Hristos, Europa este cel mai sărac cerşetor al lumii…

…Dacă Europa se laudă cu cultura, ea se laudă cu ceva, nu cu cineva. Căci şi alte popoare au cultura lor şi nu au nevoie de cea Europeană. Alte popoare, precum Indienii şi Chinezii au o cultură mult mai bogată, mai profundă şi mai rafinată decît cultura Europeană; din această pricină ei urăsc şi dispreţuiesc cultura Europeană. De aceea spunem: dacă Europa se laudă cu cultura, cu nimic se laudă.
Dacă Europa ar fi rămas Creştină, s-ar fi lăudat cu Hristos, nu cu cultura. Iar marile popoare ale Asiei şi ale Africii, chiar ne­botezate, dar avînd deschidere duhovnicească, ar fi înţeles-o şi ar fi preţuit-o. Căci acele popoare se laudă cu credinţa lor, cu dumne­zeii lor, cu cărţile lor religioase; unele cu Coranul, unii cu Vedele sau cu altele. Ei, carevasăzică, nu se laudă cu lucrul mîinilor lor, cu cultura lor – ci cu ceva pe care îl consideră mai presus de ei, mai presus decît orice altceva. Numai popoarele Europene nu se laudă cu Hristos şi cu Evanghelia lui Hristos, ci cu maşinile lor groaz­nice şi cu produsele lor ieftine, adică cu cultura lor. Urmarea aces­tei lăudăroşenii a Europei cu insistenţă asupra culturii este că toate popoarele necreştine Îl urăsc pe Hristos şi Creştinismul. Urînd cele mici, urăsc şi ce este cel mai mare. Urînd produsele şi oamenii din Europa, Îl urăsc şi pe Dumnezeul Europei. Dar, vai, Europa nici nu se sinchiseşte de aceasta – căci ea, mai înainte de toţi, şi-a urît şi şi-a lepădat Dumnezeul. Neamurile Europene au ajuns la această stare de neinvidiat din pricina creşterii sale greşite sub înrîurirea unei biserici aflate în greşeală de 900 de ani încoace [Papismul, „biserica” catolică, n.n.]. Pentru aceas­ta nu popoarele Europene sînt de vină; de vină sînt conducătorii duhovniceşti ai lor. Nu turma e de vină; de vină sînt păstorii.
Bine ar fi fost ca Europa să se laude cu Creştinismul drept moştenirea sa cea mai de preţ şi mai de cinste. Aşa ar fi trebuit să fie, aşa a şi fost în primele veacuri de la Hristos – Europa a fost destinată Creştinismului, s-a asemuit cu Creştinismul. Rostul pe care Dumnezeu îl rînduise continentului European era slăvirea lui Hristos şi propovăduirea Sa pe toate continentele, la toate neamu­rile. Europa nu are cu ce să se laude în afară de Creştinism. Fără Hristos, Europa este cel mai sărac cerşetor şi cel mai crud tîlhar al lumii acesteia.
Serbia e vecina Europei, dar Serbia nu este Europa. Să ajute Euro­pa, dacă vrea şi dacă poate, dar să nu se contopească în Europa, să nu se piardă în Europa. Într-un cuvînt: să fie cu Hristos, să se laude cu Hristos şi cu nimic altceva, iar atunci lumina cea cerească se va revărsa înaintea ei. Şi va şti încotro merge. Va vedea calea cea bună. Să-l proslăvească pe Hristos, de acum înainte ca şi pînă acum, şi nu se va ruşina. De la Hristos, milă peste Serbia, iar lui Hristos, de la Serbia slavă şi laudă, în vecii vecilor. Amin.

Sf. Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temniţei, p. 91-92

…Poveştile sînt pentru copii. Simbolismul, esteticul naturii e pen­tru copii. Toate acestea sînt frumoase şi fireşti. Este frumos să fii co­pil, şi este firesc pentru copil să se ia după ochii trupeşti şi să treacă cu vederea trupească peste suprafaţa lucrurilor. Dumnezeu iubeşte copiii. Prunc este Israil, şi eu am iubit pre el /Iosia 11:1/ a zis Domnul prin prorocul Său. Dar este urît cînd omul în vîrstă dă în mintea copiilor. Urît şi nefiresc.
Apusul a dat în mintea copiilor. În aceasta stă urîciunea şi nebu­nia lui. În perioada sa Creştină, atunci cînd Apusul era Ortodox, el vedea cu duhul şi privea cu mintea. Însă cu cît s-a îndepărtat mai mult de adevărul şi virtuţile Creştine, cu atîta i s-a scurtat vederea duhovnicească, pînă ce, în veacul al XX-lea, aceasta s-a întunecat de-a binelea. Nu i-au mai rămas acum decît ochii trupeşti, pen­tru vederea materială. Apuseanul şi-a înarmat ochii cei trupeşti cu multe instrumente nemaiîntîlnite, pentru a vedea mai bine şi mai în amănunt lumea materială, forma şi culoarea ei, numărul, măsura şi distanţa. El se uită prin microscop şi vede viermişorii, micro­bii, precum nu i-a văzut nimeni, niciodată. Se uită prin telescop şi vede stelele ca şi cum ar fi deasupra hornului casei, aşa cum nimeni altul dintre oameni nu le-a mai văzut vreodată. Dar pînă aici; atît şi nimic mai mult! Însă în ceea ce priveşte întreaga vedere şi pătrundere duhovnicească în miezul ascuns al lucrurilor, în rostul şi înţelesul întregii zidiri din marele cosmos de deasupra noastră, o, fraţii mei! – în această privinţă, omenirea Apuseană de astăzi e mai oarbă decît Arabia musulmană, decît India brahmanilor, decît Tibe­tul budist şi decît China animistă. O mai mare ruşine pentru Hristos decît aceasta, ca cei botezaţi să fie mai orbi decît cei nebotezaţi, nici că se poate.
Apostolul Pavel ar fi rostit întocmai şi astăzi cele dezvăluite Galatenilor botezaţi, pentru bătrînul Apus căzut în mintea copiilor. Aşa a scris el Galatenilor: O, fără de minte Galateni, cine pre voi a zavistuit ca adevărului să nu vă plecaţi, voi înaintea ochilor cărora zugrăvit au fost Iisus Hristos întru voi răstignit? Aşa fără de minte sînteţi? Dupre ce în Duh aţi încăput, acum în trup săvîrşiţi? /Gal. 3:1, 3/ Şi Europa de odinioară începuse cu duhul, iar acum în trup se săvîrşeşte, adică în vedere trupească, în judecată trupească, în dorinţe trupeşti şi în cîştiguri trupeşti. Ca şi cum ar fi fost înşelată! Întreaga ei viaţă din vremurile noastre este cuprinsă între două dimensiuni: lungime şi lăţime. Ea ştie numai de spaţiu, adică de lungime şi lăţime. Nu ştie nici de adîncime, nici de înălţime. Din această pricină, se luptă pen­tru pămînt, spaţiu, extindere. Pentru spaţiu, numai pentru spaţiu!
De aici, război după război, şi grozăvie după grozăvie. Căci Dumnezeu nu l-a zidit pe om să fie doar o vietate în spaţiu, ci ca să pătrundă cu mintea în adîncimea tainelor şi să se ridice cu ini­ma la înălţimile dumnezeieşti. Războiul pentru pămînt este un război împotriva adevărului. Iar războiul împotriva adevărului este un război împotriva firii Dumnezeieşti şi omeneşti.
O, tristeţe mai amară decît pelinul! Cît de mult suferă, se nevoiesc şi se jertfesc oamenii pentru trecătoarea şi amăgitoarea împărăţie pămîntească! Dacă ar fi primit să pătimească măcar a suta parte din aceste chinuri şi jertfe pentru împărăţia cea cerească, războiul de pe pămînt le-ar fi fost pricină de rîs în hohote! Cu greu dau doi bănuţi lui Hristos, iar templului diavolului Marte îi dau copiii şi toată avuţia!
Fie ca Europa să se reboteze şi să se întoarcă spre Hristos. Să pomenească pe Preasfînta Născătoare-de-Dumnezeu şi pe cei 12 mari Apostoli, iar solzii de pe ochii ei vor cădea. Şi va fi din nou frumoasă precum era în urmă cu o mie de ani, Europa ortodoxă a lui Hristos. Şi va fi fericită, iar noi împreună cu ea. Şi se vor bucu­ra popoarele înlăcrimate ale Europei, şi vor cînta cu noi cîntare de slavă lui Dumnezeu, în vecie: Sfînt, Sfînt, Sfînt Domnul Savaoth, plin este cerul şi pămîntul de slava Ta. Amin.

Sf. Nicolae Velimirovici, Prin fereastra temniţei, p. 105-107

ARSENIE BOCA-CHEMARE LA HRISTOSUL

image

Chemarea la Hristosul

Nu-mi spune nimic! Îţi cunosc mizeria, necazurile luptele şi ispitele sufletului tău, aşa cum eşti tu! Dă-mi inima ta! Dacă o să aştepţi să devii înger ca să Mi te dăruieşti, atunci n-ai să Mă iubeşti niciodată! Chiar când eşti laş, fricos, trufaş şi neîncrezător în împlinirea săvârşirii iubirii, a sfinţeniei, chiar când recazi în aceleaşi păcate pe care nu ai vrut a le repeta…ei bine, chiar şi atunci Eu nu-ţi dau voie să nu Mă iubeşti! Iubeşte-Mă. Aşa cum eşti tu În orice loc, moment şi-n orice situaţie te-ai afla, în credincioşie sau în trădare, în râvnă, întristare sau uscăciune, tu să Mă iubeşti aşa cum eşti! Eu vreau să Mă poţi iubi  din puţina şi săraca ta inimă, atât de chinuită. Dacă aştepţi şi-mi ceri să te aştept până vei fi desăvârşit, atunci n-ai să Mă iubeşti niciodată. N-aş putea Eu oare să fac din fiecare fir de nisip un serafim sau un înger care să strălucească de curăţie şi dragoste? Nu sunt Eu Domnul Dumnezeu şi am zidit toate şi pot totul? Inima ta de om, zidită de mine, este lăcaşul Meu. Eu aştept să-Mi dai această inimă Mie şi să Mă laşi să te iubesc aşa cum eşti! Desigur, Eu am să te schimb, dar până atunci, iubeşte-Mă aşa cum eşti, căci Eu te iubesc, cu toate că eşti aşa! Eu vreau să simt porumbelul iubirii tale zvâcnind către Mine, chiar din puţina, săraca, neputincioasa ta inimă! Din adâncul învoielilor tale, al murdariei tale! Eu te iubesc şi când eşti slab şi necurat; tu ce vină-Mi găseşti? Nu vreau o iubire izvorâtă din mândria virtuţilor tale nici a spectacolului care poţi fi tu, ci dintr-o inimă smerită înaintea Mea şi resemnată a fi chiar ceea ce este: o biată inimă care Mă iubeşte şi pe care o pot curăţi oricând! Nu-mi trebuie virtuţile tale, talentele tale, înţelepciunea ta. Eu vreau doar să Mă iubeşti şi să lucrezi întru iubirea aceasta. Crezi că ai virtuţi, dar dacă ţi le-aş da, tu eşti aşa de slab şi de mândru, încât aş hrăni amorul tău propriu şi nu M-ai cinsti pe Mine, ci pe tine! Apropie-te deci cu iubire! Unui fier negru şi rău flăcările de foc nu numai că i-ar curăţa rugina, dar l-ar face incandescent! Doar iubeşte-Mă, neîchipuindu-ţi că eşti curat şi demn; aceasta ar fi o mândrie pentru tine, Iubeşte-Mă pentru că sunt obosit şi vreau sa mă odihnesc în inima ta! Deci nu te zbate şi nu te strădui să- Mi placi, ci iubeşte-Mă pur şi simplu. Eu aş putea să fac, prin tine, lucruri mari pentru mintea omenească, dar nu!  tu ai să-Mi fii slugă rea, şi nefolositoare, şi neputincioasă şi am să-ţi iau şi puţinul pe care tu te încrezi că-l ai! De ce oare? Pentru ca Eu te-am zidit  din iubire, ca să-ţi dau iubirea, fără ca tu să-Mi poţi da ceva! Nu încerca să-mi plăteşti iubire prin nimic, mă doare că încerci! Nu mai sta departe de Mine. Îţi lipseşte nu sfinţenia pe care numai Eu ţi-o pot da, ci o inimă gata să Mă iubească oricând şi până la capat! De aceea, Eu stau mereu la uşa inimii tale ca un cerşetor, deşi sunt Domnul şi Dumnezeul tău. Nu mă lăsa să aştept, ca să te împodobeşti şi să-Mi pregăteşti daruri, căci tu nu poţi nimic fără Mine şi dacă te încrezi în tine, fără Mine, voi fi nevoit să te las în cădere, la masura cu care te apreciezi singur! Dacă Mă primeşti, te voi ajuta să înţelegi, să Mă cunoşti şi să Mă iubeşti mai mult decât îţi poţi închipui. Lasă sângele Meu să curgă în sângele tău şi să bată inima Mea într-a ta! Eu ţi-am dat-o pe Sfânta Preacurata Mea Maică. Lasă să treacă totul prin inima ei curată, încât să poată mijloci pentru tine! Nu aştepta să devii sfânt, ca pe urma să Mă iubeşti! În acest fel nu m-ai iubi niciodată! Si acum vino! Eu sunt cu tine, cu voi, până la sfârşitul veacurilor! AMIN!