Tag Archives: buget

Jupuirea fara mila a populatiei de catre stat si guvern

Cum ia Guvernul Ponta UN SALARIU MINIM din bugetul fiecărei familii de români în 2014

 

Românii vor scoate anul viitor mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi acoperi costurile traiului de zi cu zi. Schimbarea metodei de calcul a accizei va duce direct la o majorare a preţului carburanţilor, dar va atrage şi scumpiri în lanţ ale produselor alimentare. Factura la carburanţi va creşte în 2014 cu aproape 470 de lei, potrivit calculelor gândul, iar cea pentru produsele alimentare cu circa 200 de lei. Şi fumătorii vor fi afectaţi de schimbarea modului de calcul al accizei, aceştia fiind nevoiţi să dea cu 10 bani în plus la un pachet de ţigări, al cărui cost mediu este de 14 lei. În total, faţă de2013, potrivit calculelor gândul, cheltuielile românilor, per familie, ar creşte cu 712 lei, ceea ce se apropie de actualul nivel al salariului minim de 800 de lei. În estimări, nu a fost inclusă însă majorarea preţului la alcool din cauza calculului diferit al accizei, ceea ce ar face greu de estimat impactul direct asupra bugetului unei familii. Noua regulă de stabilire a valorii accizei va adăuga însă un plus considerabil în cheltuieli care se vor apropia de valoarea de 850 de lei pe care guvernul a stabilit-o pentru salariul minim, de la 1 ianuarie 2014.

Potrivit negocierilor dintre Guvern şi FMI, accizele vor fi indexate de de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb. De asemenea, Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant

„La carne, majorarea de preţ va fi între 7% şi 10%”

Reprezentanţii patronatelor anunţă deja scumpiri ale produselor alimentare, odată cu creşterea preţului benzinei.

„Preţurile vor fi influenţate de creşterea preţului la carburanţi. La carne, sigur majorarea de preţ va fi între 7% şi 10%. Efectul este ca o grenadă. Grâul care este depozitat şi transportat va avea alte costuri de transport. Tot ce înseamnă cereale pentru furajele animalelor vor avea alt cost, se vor majora şi costurile de creştere a puilor, viţeilor, porcilor „, a explicat pentru gândul Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Preţurile la legume vor creşte în medie cu 3%, susţine Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv. „Merge pe lanţ. Nu o să fie semnificativ, dar la nivel de an se adună un 2% – 3% din preţul actual”, a declarat el, pentru gândul.

În ceea ce priveşte pâinea, majorările de preţ vor fi în medie de 1 ban pe bucată. „Creşterea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru va însemna o creştere de un ban la bucata de pâine. Nu este o influenţă care să ne îngrijoreze pe noi”, a comentat, pentru gândul, preşedintele patronatului Rompan.

La poarta fabricii şi laptele va fi mai scump, cu aproape 2%, susţine Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei patronale Române din Industria Laptelui.

Cât va costa coşul minim

De departe, cea mai mare gaură în portofelul românilor se va simţi atunci când vor cumpăra carne. O familie de două persoane consumă, în medie, anual, 106 kilograme de carne şi preparate din carne, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţonal de Statistică(INS). În medie un kilogram de carne costă 14,5 lei, ceea ce înseamnă că, în acest moment,  pe an se cheltuie pe aceste produse 1537 de lei. Dacă preţul se va majora cu 10%, o familie de românii, formată din două persoane, va scoate din buzunar 154 de lei în plus.

La legume şi fructe, creşterile de preţ preconizate sunt de până la 3%. Dacă în prezent, două persoane consumă anual 195 de kilograme de cartofi, la un preţ mediu de 1,5 de lei pe kilogram, cheltuie 292,5 lei. În 2014, vor scoate din buzunar cu aproape 9 lei în plus.

La roşii, consumul mediu anual, potrivit datelor INS, este de 73 de kilograme, ceea ce înseamnă o cheltuială de 182,5 lei, la un preţ mediu de 2,5 lei pe kilogram. De la anul, pe factură se va remarca o creştere de 5,4 lei. Şi la varză, unde consumul este de 85 de kilograme pe an, ceea ce înseamnă un cost de 127,5 lei. La un preţ mediu de 1,5 lei, o scumpire de 3%, ar reprezenta aproape 4 lei în plus pe an. O familie formată din două persoane consumă 40 de kilograme de ceapă pe an, ceea ce înseamnă 80 de lei pe an. În 2014 ar trebui să plătească în plus 2,4 lei. Dacă o familie consumă un litru de lapte la două zile, costul anual se ridică în prezent la 821 de lei, la un preţ mediu de 4,5 lei pe litru. De anul viitor ar trebui să dea în plus 16,4 lei pentru aceeaşi cantitate.

Pentru zahăr şi ulei, la un consum mediu anual de 45, respectiv 25 de kilograme, cheltuielile ar fi, per familie, de 180, respectiv 150 de lei, ceea ce înseamnă că începând cu anul viitor acestea vor putea fi cumpărate de rafturi cu 5,4 lei în plus – zahărul şi 4,5 lei în plus.

Cât priveşte consumul de pâine, la o medie anuală pentru două persoane de 640 de franzele, potrivit datelor AIB International, costul se ridică la 640 de lei, iar anul viitor acesta va fi de 646,4lei, cu 6,4 în plus faţă de 2013.

În total, pentru aceste produse de bază, o familie formată din două persoane, ar trebui să scoată anual din buzunar 207,5 lei, potrivit calculelor gândul.

14 lei în plus la un plin de benzină

Indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, respectiv cu 3,3%, şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi pe litru ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 de bani şi a motorinei cu 35 de bani, reiese din calculele gândul. Astfel, preţul la carburanţi va ajunge  6,21 lei pentru benzină şi 6,3 lei pentru motorină.

Astfel, la un plin un şofer va trebui să scoată din buzunar cu circa 14 de lei în plus, în situaţia în care companiile petroliere vor decide să transfere aceste majorări de taxe în preţul carburanţilor.

Potrivit calculelor gândul, consumul mediu de benzină anual este de 1.300 de litri. Pentru această cantitate se plăteşte în prezent suma de 7605 lei. majorarea de preţ va face ca suma să ajungă în 2014 la 8073 de lei, cu 468 mai mult.

Calculele au ţinut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din preţul de la pompă al benzinei şi 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marţi, de 4.4356 lei/euro şi un preţ mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină.

10 bani în plus la pachetul de ţigări

În cazul ţigaretelor, acciza reprezintă 21% din preţul unui pachet, La o majorare de 3,3%, cât reprezintă inflaţia, rezultă o scumpire medie de aproape 10 bani pe pachet, la un preţ mediu al acestuia de 14 lei.

O astfel de majorare, ar scoate din buzunarul românilor care fumează în medie un pachet pe zi încă 36,5 lei pe an.

În total, faţă de 2013, cheltuielile românilor ar creşte cu 712 lei, fără a calcula impactul majorării preţului la alcool din cauza modul diferit de stabilire a accizei.

Potrivit negocierilor dintre Guvern şi FMI, accizele vor fi indexate de de la 1 ianuarie 2014 în funcţie de rata inflaţiei şi nu de cursul de schimb.

„Vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut şi va avea pentru 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acestora va fi destul de mică”, a declarat, luni seară,  după discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional premierul Victor Ponta.

De asemenea, Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră.

de Corina VÂRLAN

http://www.gandul.info/financiar/cum-ia-guvernul-ponta-un-salariu-minim-din-bugetul-fiecarei-familii-de-romani-in-2014-11624226

SUA, falită!

SUA, falită! Guvernul mai are doar 30 mld. dolari pe care îi va cheltui în mai puţin de zece zile

Trezoreria americană a avertizat că guvernul Statelor Unite riscă să rămână fără bani pentru plata facturilor, scoţând în evidenţă termenele limită fiscale cu care se confruntă SUA în contextul disputelor politice din Congres, scrie Financial Times.

Jacob Lew, Secretarul de Stat american, a declarat că guvernul din SUA va rămâne cu doar 30 de miliarde de dolari “nu mai devreme de 17 octombrie”. Oficiul pentru Bugetul Congresului susţine că acei bani vor fi cheltuiţi undeva între 22 şi 31 octombrie, dacă nu este aprobată nici o lege care să mărească plafonul de împrumuturi guvernamentale.

Din cele 30 de miliarde de dolari, guvernul american ar trebui să plătească 55 de miliarde de dolari pentru contribuţii sociale, asistenţă medicală şi salariile militarilor până la 1 noiembrie.

Congresul american a dezbătut miercuri opţiunile disponibile pentru a păstra finanţarea guvernului după data de 1 octombrie, însă cele două mari grupuri politice au în continuare viziuni diferite.

Spre deosebire de discuţiile precedente despre buget, cu care guvernul federal s-a luptat încă din 2011, de această dată “am avut un sentiment fals de securitate, lupul ar putea fi cu adevărat la uşă”, după cum a declarat senatorul Mark Warner.

Senatul american ar putea aproba săptămâna aceasta un proiect de finanţare a guvernului până la jumătatea lunii noiembrie, in defavoarea sectorului de sanatate, care va suferi de o reducere a finantarii.

Finanţările pe termen scurt pe care le obţine guvernul american nu fac decât să mascheze neînţelegerile majore legate de plafonul de datorii de 16.700 de miliarde de dolari. Guvernul cheltuieşte mai mulţi bani decât câştigă şi finanţează acest deficit prin emisiunea de obligaţiuni.

Guvernul poate împrumuta bani numai până la o limită, iar acel plafon nu poate fi mărit decât de Congres. Dacă guvernul nu va mai putea împrumuta bani, “va fi pentru prima oară în istorie când guvernul Statelor Unite nu va putea să-şi plătească facturile”, conform declaraţiilor lui Lew, Secretarul de Stat SUA.

Autor: Ştefan Stan

http://www.zf.ro/business-international/sua-falita-guvernul-mai-are-doar-30-mld-dolari-pe-care-ii-va-cheltui-in-mai-putin-de-zece-zile-11399865

Apocalipsa birurilor s-a dezlantuit

Guvernul a dezlănţuit apocalipsa birurilor

 Peste doar câteva zile românii, fie aceștia persoane fizice sau juridice, vor fi împovărați de taxe noi care, pe lângă faptul că vor umple vistieria statului, ne vor scumpi simțitor viața

De la 1 februarie, de când vor fi aplicate unele din modificările gândite de Guvern pentru Codul Fiscal vom plăti mai mult „luxul” de a lucra pământul sau pe cel de a deţine o microfirmă. De asemenea, în curând cresc şi accizele la bere şi tutun. Mai mult, se vor institui taxe suplimentare pentru companiile din domeniul utilităţilor, care vor conduce la noi creşteri de preţuri pe acest segment. Sunt majorări care anulează practic creşterile de salarii şi de pensii promise de Guvern.

Cea mai mare parte nici nu a fost discutată cu mediul de afaceri. Proiectele de ordonanţă au fost adoptate ieri de Guvern după ce fuseseră expuse pe site-ul Finanţelor cu doar o zi înainte. Graba autorităţilor arată că foamea de bani a statului este atât de mare încât nu se ştie cum se va putea achita de promisiunile sociale asumate.

Economia va avea de suferit

Majorările de accize la bere şi tutun lovesc direct atât în consumator, cât şi în economie. Efectele „perverse” vor fi scăderea consumului şi a afacerilor firmelor din domeniu. În plus, spun reprezentanţii companiilor din domeniu, nici statul nu va avea de câştigat. Creşterea accizelor la bere şi ţigarete ar putea să se vadă mai mult în preţuri şi mai puţin în nivelul de colectare a veniturilor la bugetul de stat, potrivit unor opinii din piaţa de profil. La bere, cel puţin, este aşteptată o creştere a preţului de 2%, se arată într-un studiu de impact realizat de Finnaţe.

Taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri, iar orice taxare suplimentară înseamnă „o creştere” a acestui nivel, susţin reprezentanţii Asociaţiei Berarii României, organizaţie care include cei mai mari producători de bere. Accizele la bere nu au mai fost majorate de cinci ani. Berarii vorbesc şi de efecte negative în lanţ pe o piaţă oricum în scădere.

„Creşterea accizei la bere este o măsură care nu îşi va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la buget, acestea scăzând ca urmare a contracţiei pieţei cauzată chiar de această creştere de acciză.Privind lucrurile în ansamblu, efectele negative vor fi fără îndoială resimţite şi de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol”, afirmă Constantin Bratu, directorul Asociaţiei Berarii României.

Cât despre ţigarete, devansarea cu trei luni a calendarului de creştere a nivelului accizei totale, de la 1 iulie la 1 aprilie, nu i-a luat pe nepregătite pe producători care au agreat măsura celor de la Finanţe, spune Adrian Popa, corporate & regulatory affairs director al BAT România. Grav este că nu se ştie nivelul noii accize. În acest an, ţigaretele s-au scumpit deja cu 4%.

Piaţa berii era oricum afectată de criză, iar o creştere de acciză nu face decât să scadă şi mai mult afacerile berarilor

Noi scumpiri la gaze şi energie

SUPRA IMPOZITARE

Energia electrică şi gazele, ale căror preţuri au fost deja majorate în 2012, se vor scumpi din nou, ca urmare a introducerii unor noi taxe de către ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu (foto). Guvernul a anunţat că va taxa „monopolul natural” din sectorul energiei şi gazelor naturale. În plus, vor fi suprataxate cu 60% şi companiile care derulează activităţi de extracţie de gaze naturale.

Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, spune că măsura este oarecum firească, deoarece aceste companii înregistrează venituri suplimentare din majorarea preţului la gaze. Măsura trebuia pregătită însă serios şi în niciun caz nu anunţată în pripă. „Promovată în acest fel, nu va avea decât efectul de a scumpi viaţa de zi cu zi a românilor, pentru că toate companiile vor transfera aceste majorări consumatorului final”, a declarat acesta pentru EVZ. În plus, remarcă fostul ministru, nu există o prevedere în legătură cu protejarea categoriilor sociale defavorizate.

Biruri şi condiţii noi pentru agricultori şi pentru firmele mici

MICRO INTREPRINDERI

Nici locuitorii din mediul rural sau microîntreprinderile nu au fost uitate de Guvern. Firmele cu afaceri mai mici de 65.000 de euro nu vor mai putea opta între plata unui impozit pe profit, de 16%, sau a unuia pe cifra de afaceri, de 3% ci vor fi obligate să îl achite pe acesta din urmă.

În condiţiile de criză, puţine companii mai realizau profit, aşa încât scăzuse şi impozitul pe care îl achitau la stat. Multe dintre ele erau deja pe pierderi, aşa încât nu plăteau impozitul de 16% la bugetul de stat. Acum aceste firme vor fi obligate însă să găsească bani prin care să achite statului un procent de 3% din cifra de afaceri.

FERMIERII LUAŢI LA PURICAT

Nici agricultorii nu au scăpat de braţul lung al fiscului. Pentru veniturile pe care le realizează din vânzarea produselor dar şi pentru subvenţiile pe care le primesc an de an vor avea de plătit statului contribuţii şi impozit. Astfel, fiscul a decis să schimbe modalitatea de impozitare pentru agricultorii persoane fizice.

Dacă până acum aceştia achitau o taxă pe venitul declarat, în viitor vor plăti impozit pe suprafaţă sau număr de animale. Scapă de aceste măsuri cei care deţin maxim 2 hectare sau doar un număr mic de animale. Măsura va afecta direct mai mult de 600.000 de agricultori care primesc anual subvenţii, dar nu au fost în stare să înregistreze profit şi nu plăteau impozit statului.

Buget redus pentru reabilitare

TĂIERI

Pe lângă noile biruri din Codul fiscal, românii vor mai avea de suportat un neajuns. Mult promisele reabilitări gratuite de blocuri nu şi-au făcut loc în acest an în buget pe măsura aşteptărilor. Banii pentru reabilitare termică nu vor mai fi anul acesta ca în anii trecuţi. Bugetul Programului a fost redus la jumătate, deşi majoritatea edililor bucureşteni au promis în campania electorală că vor reabilita gratuit blocurile.

În plus, la capitolul „Finanţare externă nerambursabilă” al bugetului Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei s-au făcut tăieri de 93,31%.

Totodată, pentru retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare, ministrul Dragnea nu va avea niciun leu în bugetul pe anul acesta. Nici pentru construirea de locuinţe noi şi săli de sport nu sau mai găsit prea mulţi bani. Bugetul a fost redus cu 48,9%.

BANI PE HÂRTII

Colac peste pupăză, ministerul condus de Liviu Dragnea va avea un buget prevăzut pentru expertize şi consultanţe cu 87,38% mai mare. Şi pentru actualizarea şi elaborarea de planuri urbanistice zonale sumele cresc cu 44,8%. Totuşi, s-au gândit şi la oameni. Finanţele au prevăzut în bugetul ministerului Administraţieicu 90% mai mulţi bani pentru consolidări imobilelor cu risc de seismic.

O creştere se înregistrează şi în ceea ce priveşte bursele elevilor – de la 388 milioane la 425 milioane lei, dar şi pentru indemnizaţiile de merit – de la 6,7 milioane lei în 2012 la 7,12 milioane lei în acest an. La Ministerul Economiei se vrea un buget cu 67,3% mai mare la capitolul „Protocol şi prezentare”. Televiziunea Publică ar putea avea cheltuielile de personal mai mari cu 18,97%, deşi se află în plin proces de restructurare.

Viaţa românilor. O ducem mai prost decât în 2012

PRODUCĂTORII, LĂSAŢI ÎN URMĂ

Actualul Executiv nu a găsit prea mulţi bani nici pentru irigaţii, deşi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, în repetate rânduri, că refacerea sistemului este o prioritate. Astfel, pentru anul acesta, bugetul va fi redus cu 35,6%. Nici culturile româneşti nu vor fi încurajate anul acesta mai mult. Bugetul alocat pentru ajutorarea producătorilor agricoli ar urma să fie redus cu 33,92%.

ASISTENŢA SOCIALĂ

Pentru asistenţă socială, vor fi cheltuite anul acesta 13,5 miliarde de lei, cu doar 3,95% mai mult decât anul trecut. Numai că nu se mai vor alocări de la stat pentru a acoperi cheltuielile în cazul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Acestea vor scădea cu 66,79%, ajungând la 325,64 de milioane de lei, de la 980,497 de milioane de lei, cât au fost anul trecut.

BANI PENTRU SANITARI

Potrivit proiectului de Buget, cheltuielile de personal vor creşte în 2013 cu procent astronomic de 186,71 la sută, care depăşeşte cu mult procentul alocat pentru revenirea salariilor bugetarilor. Astfel, suma alocată pentru majorările salariale din Sănătate este de 590.848.000 lei, faţă de 206.077.000 lei în 2012. La cheltuielile salariale în bani, cele mai semnificative majorări faţă de 2012 sunt la fondurile pentru sporuri, cele pentru condiţiile de muncă având alocat cu 744,4% mai mult decât în 2012

Guvernul a dezlănțuit apocalipsa birurilor – Taxe & Impozite > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/guvernul-a-dezlantuit-apocalipsa-birurilor-1020441.html#ixzz2IkpHSWEK

Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi ?

Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi şi biserici?

M-am săturat de comentacii de internet care îşi dau cu părerea despre câţi bani se cheltuie de la bugetul de stat pentru preoţi şi biserici. Aşa că m-am dus pe pagina Ministerului de Finanţe şi am verificat legile bugetului de stat pe ultimii ani. Oricine poate să facă această verificare. Iar ca să avem o imagine clară am pus şi bugetele Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii. Acum să vedem cifrele:

2011

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 28.386.000 RON

(ATENŢIE! nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română, ci pentru toate cultele recunoscute)

NOTA: pentru anul 2011 Catedrala Mântuirii Neamului a primit 10.000.000 RON, în plus faţă de suma de mai sus

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 248.637.000 RON (pt. toate cultele!)

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 8.555.504.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.417.609.000 RON

2010

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 40.000.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 278.124.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 14.590.490.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.191.554.000 RON

2009

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult: 105.838.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical: 270.859.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: 11.985.459.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.218.865.000 RON

2008

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult:  123.012.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical:  168.123.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării:  15.833.082.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 4.969.474.000 RON

2007

Sprijin pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult:  67.925.000 RON

Sprijin salarial acordat personalului clerical:  157.938.000 RON

Ministerul Educaţiei şi Cercetării:  11.917.079.000 RON

Ministerul Sănătăţii: 3.868.048.000 RON

Şi mă opresc aici, pentru mine nu mai are sens să merg mai departe. Puteţi verifica aici. Banii alocaţi pentru biserici şi preoţi îi găsiţi la fiecare an în Anexa 2, daţi căutare după cuvântul “culte”.

Observaţii

Naţional Arena inaugurată de curând costă 234 milioane euro (în lei cam 966 milioane – cam cât s-a dat în 10 ani pentru construcţii de biserici). Banii cheltuiţi de la bugetul de stat pentru salarii de preoţi şi construcţii de biserici (repet, pentru TOATE cultele, nu doar pentru Biserica Ortodoxă Română) sunt de 29 de ori mai puţini decât cei cheltuiţi pe educaţie şi de 15 ori mai puţini decât cei cheltuiţi pentru Ministerul Sănătăţii (în 2011), de 45 şi 13 ori mai puţini în 2010, de 31 şi 11 ori mai puţini în 2009, de 54 şi 17 ori mai puţini în 2008.

Pe scurt: se cheltuiesc mult mai puţini bani pentru preoţi şi biserici de la bugetul de stat decât se cheltuiesc pentru educaţie şi sănătate.

.

sursa articol http://www.george-damian.ro/cati-bani-se-dau-de-la-buget-pentru-preoti-si-biserici-1689.html

1. Statul român nu plăteşte integral salariile personalului clerical şi neclerical, având o contribuţie de aproximativ 60%.

2. Restul salariilor, precum și impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.

3. Sumele plătite de unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de stat.

4. Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

5. Din cei aproximativ 8. 500 de călugări şi călugăriţe ortodocşi, numai stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuţie de la bugetul de Stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane, se arată în comunicat.

Petre Tutea spunea:

„un preot care slujeste in biserica sa (oricat de modesta ar fi)si Dumnezeu este cu el, inlocuieste toata Academia Romana. Un preot este un doctor de suflete. Am ca duhovnic un preot-calugar mai tanar cu 30 de ani decat mine cu o minte sclipitoare si o cultura generala de invidiat. M-a ajutat enorm in castigarea credintei si in deslusirea raspunsului la sutele de intrebari care ma framantau inainte si dupa citirea Bibliei. Modestul sau venit il doneaza in scopuri caritabile. E plina tara de astfel de oameni, dar ignoranta si rautatea unei majoritati care vede exceptia ca fiind regula in tagma preoteasca, nu permit popularizarea lor”

Ce taie romanii de pe lista

Romanii  renunta la haine, dar nu micsoreaza bugetul pentru mancare. Afla mai  multe despre comportamentul concetatenilor in timp de austeritate  financiara.

Cetatenii Romaniei intentioneaza ca in urmatoarele sase luni sa  cheltuiasca mai putin pe haine, dar nu vor sa reduca bugetul alocat  pentru produsele alimentare, potrivit unui studiu dat publicitatii si  realizat de compania de cercetare Winkle.

Studiul, realizat in 12 tari, arata ca in Canada, Australia sau Marea  Britanie, majoritatea populatiei considera consultarea unui medic ca  fiind prima varianta atunci cand au o problema de sanatate, in schimb  doar 23% dintre romani considera medicul prima optiune.

Un procent mai mare (30%) prefera sa consulte un prieten sau o  cunostinta care are simptome similare si sa foloseasca tratamente  alternative.

Cat au in plan sa cheltuie romanii in urmatoarea jumatate de an?

In privinta cheltuielilor pentru urmatoarele sase luni, romanii au spus  ca intentioneaza sa aloce mai putin pentru cumpararea de haine, intentie  apropiata fata de cea a consumatorilor din Germania si Olanda.

In ceea ce priveste cheltuielile cu mancarea, un procent redus dintre  romani intentioneaza sa isi micsoreze bugetul (14%), situatie similara  cu cea din Brazilia, China, Canada sau SUA.

Doar 5% dintre germani vor sa cheltuiasca mai putin pe mancare in urmatoarele sase luni.

Romanii sunt cei mai predispusi la consumul pe termen scurt, comparativ  cu restul statelor analizate. Astfel, daca romanii ar avea de ales intre  un minut in care ar putea lua gratis dintr-un magazin tot ce vor si a  primi in fiecare zi timp de un an orice cantitate doresc dintr-un singur  produs ales, 41% ar prefera prima varianta.

In urma romanilor se situeaza olandezii, dintre care 33% ar alege un  minut de „cumparaturi gratis”. La polul opus, doar 13% din germani ar  alege prima optiune, in timp ce restul de 87% ar prefera sa primeasca  gratis un anumit tip de produs un an.

O trasatura comuna pentru toate cele 12 tari: a pierde bani este ca si cum as pierde pe cineva drag.

In comparatie cu celalalte tari, un procent mai mic din populatia  Romaniei considera ca serviciile si tarifele oferite de banci sunt  corecte si justificate si au incredere in banca cu care lucreaza.

Mai mult de o treime dintre romani (35%) – al doilea procentaj in randul  celor 12 state analizate dupa Franta (36%) – vor sa scada cheltuielile  de transport in urmatoarele sase luni. Aproape jumatate intentioneaza sa  mentina acelasi nivel, iar restul de 17% sa creasca fondurile alocate  in acest scop.

Romanii conduc clasamentul celor 12 tari in privinta procentajului de  populatie care intentioneaza sa diminueze cheltuielile pentru asigurari,  cu 44%, fiind urmati de brazilieni (42%) si rusi (38%).

Mai mult de jumatate dintre romanii consultati, respectiv 51%,  intentioneaza sa taie in urmatoarele sase luni din cheltuielile pentru  produse elctronice, un nivel destul de ridicat, apropiat de Canada  (55%), SUA (54%) si Franta (52%).

In privinta reducerii cheltuielilor pentru comunicatii mobile, romanii  cu 28% se situeaza aproape de germani (29%), olandezi (27%) si americani  (27%). In timp ce 60% dintre romani intentioneaza sa-si mentina  cheltuielile pe acest segment, 12% vor sa le majoreze.
Preluare dupa 9am.ro   via www.ne-cenzurat.ro