Sodoma

are si traducere: click pe subtirtrare

Păcatul strigător la Cer

Urmare a păcatelor locuitorilor celor două cetăţi, Dumnezeu a decis distrugerea lor în totalitate: „Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu. Pogorî-Mă-voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor“ (Facerea 18, 20-21).

Într-un dialog pe care patriarhul Avraam îl poartă la Mamvri cu cei trei oaspeţi – prefigurare a Sfintei Treimi -, aflăm că în cele două cetăţi nu s-au aflat nici măcar zece locuitori drepţi înaintea lui Dumnezeu, în ciuda speranţelor pe care Avraam le avea: „«Dar de se vor găsi acolo numai zece drepţi?» Iar Domnul i-a zis: «Pentru cei zece nu o voi pierde»“. (Facerea 18, 32). Dezastrul care a urmat a constituit un răspuns pentru Avraam.

Din Sodoma, doar nepotul lui Avraam, Lot, şi familia sa, soţia şi cele două fiice, au fost salvaţi de Dumnezeu. Femeia lui Lot, însă, în fuga lor spre munţi, nesocotind porunca de a nu se uita înapoi, „s-a prefăcut în stâlp de sare“. Din cele două fiice ale lui Lot aveau să se nască, în păcat, strămoşii a două popoare, moabiţii şi amoniţii, despre care vom vorbi, însă, în episoadele următoare.

Unde se află cele două cetăţi

Încercând să identifice aşezarea celor două cetăţi, majoritatea arheologilor afirmă că ruinele acestor două oraşe, dacă acestea există, se află sub apele puţin adânci ale Mării Moarte, la sud de Peninsula Lisan. Toate tradiţiile păstrate de locuitorii zonei sprijină această teorie.

Istoricul evreu Iosif Flaviu spunea că Marea Moartă se întinde de la Ierihon până la Ţoar. Istoricul creştin Eusebiu, care a trăit în secolul al IV-lea, întărea afirmaţia şi menţiona, în plus, că în acel loc se afla o garnizoană romană.

De asemenea, o hartă construită din mozaic şi descoperită într-o biserica grecească din Medeba, datând din secolele V-VI, plasează Ţoarul în partea de sud-est a Mării Moarte.

Unii arheologi au cercetat cinci zone în care se presupune că ar putea fi ruinele cetăţilor Sodoma şi Gomora. Există şi alte locuri în care s-au căutat vestigii ale celor două cetăţi, însă acestea au fost respinse de studiile arheologice moderne, din cauza unor dovezi istorice insuficiente sau contradictorii. Localizarea exactă a Sodomei şi Gomorei rămâne încă necunoscută.

„În căutarea timpului pierdut“

Pornind de la istoria biblică a Sodomei şi Gomorei, de-a lungul veacurilor, scriitori şi artişti de seamă au avut în vedere impresionantul eveniment. Astfel, în viziunea lui Marcel Proust (10 iulie 1871-18 noiembrie 1922), în volumul IV al lucrării „În căutarea timpului pierdut – Sodoma şi Gomora“, cei salvaţi de pedeapsa divină a Sodomei şi Gomorei sunt comparaţi cu Adam şi Eva după alungarea lor din Eden, singurele fiinţe paradisiace, de vreme ce „adevăratele paradisuri sunt cele pierdute“.

Nici creaţiile cinematografice ale vremii nu au ignorat tema distrugerii cetăţilor Sodoma şi Gomora, în anul 1962 fiind realizată producţia „Sodoma şi Gomora“ (Sodom and Gomorrah), avându-i în rolurile principale pe Stewart Granger (Lot) şi Pier Angeli (Ildith). Filmul prezintă povestea personajului biblic, Lot, care îi conduce pe evrei prin deşert după despărţirea de Avraam. Ajuns la porţile Sodomei şi Gomorei, Lot face greşeala să-şi închipuie că poporul său poate vieţui alături de locuitorii celor două oraşe, care nu au auzit de numele Domnului şi care trăiesc în păcat. Ispita se dovedeşte a fi mai puternică decât poruncile şi greşeala lui Lot devine fatală pentru o parte dintre rudele sale.

Sodoma şi Gomora, pilde pentru posteritate

Scriitorii biblici s-au folosit în repetate rânduri de episodul distrugerii celor două cetăţi, Sodoma şi Gomora, pentru a-l prezenta ca avertisment pentru cei care păcătuiau, abătându-se de la normele morale. Astfel, în proorocia lui Ieremia (cca 627 î. Hr.) se spune despre liderii spirituali ai poporului lui Israel, care au dus pe evrei în rătăcire şi i-au făcut să se îndepărteze de Dumnezeu: „toţi sunt înaintea Mea ca Sodoma, şi locuitorii Ierusalimului ca Gomora.“ (Ieremia 23, 14).

Apoi, Sfântul Apostol Petru, în a doua sa epistolă, spune că „dacă Dumnezeu a osândit la pieire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire… înseamnă că Domnul ştie să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii; mai ales pe cei care, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia“ (II Petru 2, 6-10).

De asemenea, în Epistola lui Iuda, Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic. Totuşi, oamenii aceştia, târâţi de visările lor, îşi pângăresc la fel (ca şi cei din Sodoma) trupul, nesocotesc stăpânirea şi batjocoresc dregătoriile.“ (Iuda 7, 8).

Dicţionar

Păcatul sodomiei se numeşte astfel de la denumirea cetăţii Sodoma şi reprezenta, în perioada vechitestamentară, unul dintre cele mai grave acte pe care omul le putea face, iar Sfânta Scriptură spune că acesta este un păcat de moarte. Din cauza săvârşirii acestui păcat, vechile cetăţi Sodoma şi Gomora au ajuns proverbiale pentru răutatea şi stricăciunea lor, iar dacă locuitorii acestora au fost pedepsiţi cu moartea, înseamnă că acesta este un păcat de moarte.

Păcatul sodomiei denumeşte orice manifestare anormală de natură sexuală. Din punct de vedere spiritual, acest păcat este considerat ca o ameninţare gravă a sfinţeniei spre care omul a fost creat să tindă. Etimologic, rădăcina cuvântului, sodom, înseamnă a (se) nimici, a (se) prăpădi.

sursa articol

http://ziarullumina.ro/mozaic/sodoma-si-gomora-locul-de-unde-pacatul-strigat-pana-la-cer

Anunțuri

3 responses to “Sodoma

  1. fenomenul sodoma si gomora se desfasoara la nivel planetar

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s