„Vom mânca, la gamelă, hrana împărţită de armată”

Previziunile economistului român Sorin Preda pentru ani viitori:

Economistul Sorin Preda, în vârsta de 56 de ani, a plecat din  România în 1990 şi a stat mai mult în America de Sud, în special Argentina, unde  a derulat mai multe afaceri dar a fost şi observator economic. Previziunile sale  pentru 2012 seamănă cu o apocalipsă financiară care va lovi exact unde doare mai  tare: mâncarea.

”Ceea  ce trăim acum este un efect al deciziei guvernelor de a renunţa la moneda cu  acoperire în aur. Adică s-au tipărit hârtii cu nemiluita fără un etalon-marfă, cum era aurul. Astfel, masa monetară multă a scumpit, şi va scumpi, produsele,  în special hrana. În măsura în care SUA tipăresc şi aruncă pe piaţă din nou  dolari fără o valoare concretă, în condiţiile crizei economice mondiale, se  prevede o inflaţie accelerată şi o prăbuşire a economiei mondiale. Urmează o  perioadă grea, cu o accentuare a şomajului şi majorări de taxe şi impozite  impuse populaţiei”, ne-a spus Sorin Preda.

Economistul consideră că în România s-a greşit atunci când fostele fabrici şi  uzine ale lui Ceauşescu au fost vândute sau distruse, în loc să fie concesionate  pe perioade determinate. De asemenea, statul nu ar fi trebuit să se împrumute de  pe piaţa externă, ci de la cetăţenii români, prin bonuri de tezaur.   Totodată, înstrăinarea rezervelor, în special cele energetice, a fost o eroare  capitală.

”Nu mai vorbesc de banii nemeritaţi pe care i-au obţinut, de la buget,  aşa-zişi oameni de afaceri români. În altă ordine de idei, eu cred că România nu  va avea timp să ajungă la zona euro, pentru că moneda europeană se va dezintegra  în urma involuţiei economice mondiale din ce în ce mai rapide. Deocamdată aurul  pare să reprezinte unitate de măsură cea mai stabilă în economie, dar în scurt  timp se va vinde aur pentru o bucată de pâine, adică se va devaloriza şi acesta.  Lucrurile se vor reaşeza abia în urma unui conflict major, probabil un război  mondial pornit de la revolte sociale, care va avea şi scopul de a reechilibra  demografic omenirea. Pentru asemenea momente în Statele Unite s-au realizat deja  mai multe închisori speciale destinate celor arestaţi în timpul mişcărilor de  stradă – şi nu glumesc când spun acest lucru. Pentru a putea ţine situaţia sub  control este foarte posibil ca anul viitor să mâncăm, la gamelă, hrana împărţită de armată (gamela este un vas metalic din care mănâncă soldaţii pe front – n.r.)”, a concluzionat Sorin Preda.

”Dacă oamenii nu au suficientă mâncare au doar trei opţiuni: revolta,  imigraţia sau moartea”

Moneda este un obiect de schimb din veremuri imemoriale. Ea afost mereu din  metal, cupru, bronz, fier, argint sau aur. Bonurile valorice numite bancnote au  apărut în epoca modernă.
În secolul al XIX- lea, bonurile valorice naţionale,  adică banii, aveau acoperire în aur. Adică exista în banca naţională o cantitate  de metal nobil şi se tipăreau hârtii şi monede care reprezentau fiecare câte o  parte din acel depozit. Se ştia că o liră sterlină, de pildă, însemna un sfert  de uncie de aur.

În  acest tip de economie creşterea este stabilă dar lentă, adică nu te poţi  îmbogăţi „ţac-pac” dintr-un condei. Toate au mers bine până în 1914, când  guvernele ţărilor dezvoltate au avut nevoie de o mare masă monetară pentru  susţinerea primului război mondial. Atunci s-a dat drumul la tiparniţă şi s-a  plătit înarmarea cu ”hârtie colorată” fără acoperire în metal preţios. Efectul  s-a văzut după conflagraţie, când inflaţia a făcut ravagii şi a generat marea  criză economică. Ulterior s-a încercat, fără succes, de a se reveni la moneda cu  acoperire. Degringolada economică a culminat cu al doilea război mondial, care a  adus, după 1945 o anumită reaşezare a lucrurilor. Din acel moment piaţa  internaţională a fost dominată de dolarul SUA.

Numai că acesta s-a bazat doar pe productivitatea muncii, nu şi pe depozitele  de aur, ceea ce a condus la o inflaţie progresivă. În 1971 marile bănci ale  lumii au cerut guvernului american să răscumpere cu aur toate depozitele în  dolari existente în acel moment. Atunci preşedintele american Richar Nixon a  decis să renunţe  la orice raportare la aur, iar dolarul a devenit  discreţionar, adică se raporta doar la el însuşi. Americanii au început să tipărească monedă ori de câte ori aveau nevioie, atacât inflaţia cu altă inflaţie, adică atacând sărăcia cu bani ”virtuali”. În acest contex trebuei spus  că moneda virtuală nu este doar cea din calculator, ci şi hârtia care nu are  acoperire într-o marfă concretă, de obicei metal preţios. Roadele acestor  politici sunt culese astăzi. (Preluare de pe site-ul Institutului Ludwing von  Mises România).

Încheiem cu o declaraţie de anul acesta a unui înalt funcţionar ONU:  „Intrăm într-o eră a penuriei de alimente şi a întreruperii în aprovizionare.  Aceasta este o problemă foarte mare pentru toată lumea. Dacă oamenii nu au  suficientă mân¬care au doar trei opţiuni: revolta, imigraţia sau moartea”, a  afirmat directorul executiv al pro¬gramului alimentar mondial (ONU) Josette  Sheeran

Sorin Golea

www.libertatea.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s