CUVANTUL CARE ZIDESTE

Culese din  Patericul egiptean si din Asketicon

Mulţi în vremea aceasta au ales odihna  mai înainte de a le-o da Dumnezeu.
(AVVA THEODOR AL FERMEI)
Altă faptă bună nu este, ca  nedefăimarea.
(AVVA THEODOR AL FERMEI)
De  nu va socoti Dumnezeu lenevirile  cele întru rugăciuni şi robirile  cele întru citirea psalmilor, nu  putem să ne mântuim.
(AVVA THEODOR CEL DE LA ENNAT)
Fiindcă se depărtează mintea de la  privirea spre Dumnezeu, pentru aceasta suntem robiţi de patimile  trupeşti.
(AVVA THEONA)
Totdeauna bucuraţi-vă, neîncetat vă  rugaţi, pentru toate mulţumiţi.
Aceasta faceţi şi puteţi să vă  mântuiţi.
(AVVA VENIAMIN)
Când  eşti în pace şi nu ai altă luptă,  atunci mai mult te smereşte, ca  nu cumva bucurie străină intrând, să  ne lăudăm şi să fim daţi la  război. Că de multe ori Dumnezeu pentru  neputinţele noastre, nu ne  lasă să fim daţi spre luptă, ca să nu  pierim.
(AVVA VISARION)
Cel  ce voieşte ca să-i asculte degrabă  Dumnezeu rugăciunea, când se  scoală, să-şi întindă mâinile sale  către Dumnezeu, mai înainte de  toate şi mai înainte de sufletul său,  să se roage pentru vrăjmaşii  săi din suflet; şi prin această ispravă,  ori pentru ce se va ruga  lui Dumnezeu, îl ascultă pe el.
(AVVA ZINON)
Amestecul cu vorbele oamenilor tulbură  inima şi o umple de ruşine în vremea rugăciunii, lipsind-o de  îndrăzneală.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Ia  aminte la gânduri şi ele se vor  risipi, că cel ce se teme de ele,  cade zdrobit sub greutatea lor.  Cel ce se teme de uneltirile  dracilor dovedeşte că nu are credinţă  în Dumnezeu; dar cel ce se  aruncă înaintea lui Iisus cu toată inima,  stă neclintit înaintea  lor.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Săturarea  de somn stârneşte patimile  în trup; mântuirea sufletului este  vegherea cu măsură. Somnul mult  ingroaşă inima, iar vegherea cu  măsură, subţiază. Este mai bine să  dormi şi să taci cu ştiinţă,  decât să veghezi în vorbă deşartă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cugetă la gheenă, ca să urăşti  lucrurile ei.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cugetarea  în frică de Dumnezeu păzeşte  sufletul de patimi, iar grăirea  cuvintelor lumeşti îl întunecă şi îl  ţine departe de virtute.  Iubirea celor materialnice tulbură mintea  şi sufletul, iar lepădarea  acelora, îl luminează.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Îndrăgeşte rugăciunea necontenită,  pentru ca inima ta să se lumineze.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Pe  cel ce se îngrijeşte să dea seamă  lui Dumnezeu de toate faptele  sale, Dumnezeu îl va curăţi de păcat  în calea sa; dar cel ce este  nepăsător, şi zice: „Voi merge până  acolo”, se va sălăşlui cu cei  răi.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Sunt patimi şi sunt virtuţi, şi dacă  noi ne lăsăm biruiţi de patimi, suntem cu adevărat trădători.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Din  cugetarea la înfricoşata judecată  se naşte frica de Dumnezeu, iar  nesocotirea conştiinţei izgoneşte  virtuţiile din inimă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cei ce vor să dobândească virtuţile,  chiar dacă se poticnesc, nu se slăbănogesc, ci se silesc necontenit.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Păzeşte-ţi urechile ca să nu-ţi  pricinuieşti singur război.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cercetează-te  în fiecare zi şi afla ce  patimi ai biruit şi nu te încrede în tine,  căci cu milostivirea şi  puterea lui Dumnezeu ai biruit.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Ia  aminte, frate, la duhul care aduce  omului întristarea, că fără  număr sunt cursele lui, pentru a te face  neputincios. Întristarea  după Dumnezeu e bucurie, dacă te afli în  căile Lui. Iar cel ce-ţi  zice: „Unde vei merge, că nu este pocăinţă  pentru tine?”, Acela este  de la vrăjmaşul, care îndeamnă pe om să  lase înfrânarea.  Dimpotrivă, întristarea după Dumnezeu nu-şi pune  nădejdea în om, ci  zice: „Nu te teme, mergi înainte; Dumnezeu ştie  că omul este  neputincios, şi-l întăreşte”.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Iubeşte  pe cei credincioşi, ca  printr-înşii să fii şi tu miluit. Cinsteşte  pe Sfinţi, ca râvna lor  să te mănânce (Psalmul 68, 11).
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Precum  rugina mănâncă fierul, aşa şi  slava oamenilor roade inima celui ce o  primeşte. Precum mărăcinii  care cresc în vie îi nimiceşte rodul,  tot aşa şi slava deşartă  nimiceşte osteneala creştinului, dacă o  primeşte.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel ce primeşte cunună, e încununat  pentru că a biruit pe vrăjmaşii împăratului.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Grăbeşte-te la lucrul tău, ca să nu te  sfâşie fiarele sălbatice.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Fraţii tăi să vadă lucrurile tale cele  bune şi să fie aprinşi de dorinţa de a le urma.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu căuta să deprinzi răutatea celui ce  te-a mâhnit, ca să nu-i răsplăteşti cu rău in inima ta.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Dragostea de Dumnezeu izgoneşte  nepăsarea, iar lipsa de frică o trezeşte.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Urăşte cuvintele lumii, pentru ca  inima ta să vadă pe Dumnezeu.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Împodobirea trupului este ruinarea  sufletului, dar e bine a avea grijă de el, cu frică de Dumnezeu.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel ce se osteneşte cu pricepere, taie  toate patimile, căci scris este: Grija va veni la omul înţelept.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Trezvia este de mare ajutor sufletului,  aşa cum acedia vine în ajutor răului.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Traiul  bun izgoneşte ştiinţa;  înfrânarea pântecelui smereşte patimile, pe  când căutarea mâncării  le trezeşte fără osteneală.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Îndrăgirea răspândirii este cădere  pentru suflet, iar ridicarea sa se face întru liniştirea cu ştiinţă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Milostenia  făcută cu ştiinţă naşte  prevederea şi duce la dragoste;  nemilostenia, dimpotrivă, arată că  eşti lipsit de virtute.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu  te socoti drept, până la cea din  urmă suflare. Nu gândi cu mândrie  că eşti bun, fiindcă nu poţi avea  încredere în vrăşmaşii tăi. Nu fi  fără de grijă pentru tine, cât mai  eşti în viaţă, până ce vei scăpa  de toate puterile întunericului.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu iubi lenea, şi frica de Dumnezeu se  va sălăşlui întru tine.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Rugăciunea necontenită nimiceşte robia  patimilor, iar nesocotirea ei este maica uitării.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
În  fiecare zi, sculându-te dimineaţa,  adu-ţi aminte că vei da seama  lui Dumnezeu de tot lucrul şi nu vei  greşi împotriva Lui, şi frica  Sa se va sălăşlui întru tine.  Pregăteşte-te pentru întâlnirea cu El  şi vei face voia Lui.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Din nerănirea conştiinţei aproapelui  se naşte smerenia. Slava de la oameni naşte câte puţin mândria.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Urăşte pofta mâncărurilor ca să nu te  stăpânească amalicul patimilor.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cine nu se osândeşte pe sine, nu va  putea răbda mânia.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Lepădarea voii pentru aproapele este  semn că mintea priveşte virtuţile; iar împlinirea voii sale este  semn de neştiinţă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Împetrirea inimii stă în vieţuirea cu  bogăţie.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Miluieşte  cu dărnicie pe cel ce se  află în nevoie, pentru ca să nu te  ruşinezi în adunarea Sfinţilor şi  de bunătăţile lor.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Începutul  virtuţiilor este smerenia,  iar începutul patimilor este lăcomia  pântecelui. Sfârşitul  virtuţiilor este dragostea, iar sfârşitul  patimilor este  îndreptăţirea de sine.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel ce a fost bolnav, ştie ce e  sănătatea.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Păzeşte-ţi ochii şi inima ta nu va  vedea cele rele. Cel ce se uită spre ceva cu poftă, acela  curveşte(Matei 5, 28).
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Precum cariul nimiceşte lemnul, tot  aşa răutatea din inimă întunecă sufletul.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Înainte  de orice, în fiecare zi,  gândeşte-te unde te afli şi unde vei merge  la ieşirea din trup şi  nu-ţi vei nesocoti nici un ceas sufletului  tău; cugetă la slava  Sfinţilor şi râvna lor te va îmboldi şi pe  tine. Cugetă şi la  ruşinea care acoperă pe cei păcătoşi, şi aceasta  te va feri  întotdeauna de rele.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel  ce tace ca să nu-şi vădească  cugetele, dovedeşte că umblă după  cinstea oamenilor şi slava cea de  ocară, pe când cel ce-şi descoperă  sincer cugetele Părinţilor le  izgoneşti departe de sine.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Osândeşte-te aici în fiecare zi,  pentru lipsurile tale, şi nu te vei teme la înfricoşatul ceas al  morţii.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Ostenelile  trupeşti sunt uneltele  virtuţilor, pe când nepăsarea, creşte  lăstarii patimilor.  Neosândirea aproapelui este cetatea de apărare  pentru cei ce se  luptă cu ştiinţă, pe când osândirea nimiceşte  cetatea, prin  neştiinţă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel  ce nu se socoteşte pe sine a fi  ceva şi cel ce nu ţine întristarea,  arată că nu face voia patimilor,  ci pe a lui Dumnezeu.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Iubirea bunurilor lumeşti întunecă  sufletul, iar nesocotirea lor în toate, aduce ştiinţă.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Îndeletniceşte-te cu lucrul mâinilor,  ca şi săracul să aibă pâine, căci nelucrarea este moarte şi pustiire  sufletului.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Adu-ţi aminte de împărăţia cerurilor,  pentru ca dorirea ei să te tragă la ea.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cui  îi place să vorbească înaintea  oamenilor dovedeşte că este lipsit  de frică de Dumnezeu; căci frica  de Dumnezeu este paznic pentru  suflet, ajutor şi străjer pentru  minte, care ucide pe toţi vrăjmaşii  săi.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel ce caută slavă de la Dumnezeu se  sileşte să izgonească necurăţia de la sine.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Paza limbii înalţă mintea la Dumnezeu,  dacă se face cu ştiinţă, iar vorbăria naşte acedia şi nebunia.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Plânsul izgoneşte degrabă toate  patimile.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Păzeşte-ţi  limba pentru ca inima ta să se lumineze.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Iubirea  de osteneală izgoneşte patimile, iar trândăvia degrabă le naşte.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Grija  de limbă arată pe nevoitor, iar nestăpânirea limbii arată că  virtutea nu se află în tine.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cum  este o casă fără uşi şi fără  ferestre, în care intră în voie  animalele cele necurate, aşa este  omul care lucrează şi nu-şi  păzeşte osteneala sa.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cere  întotdeauna sfatul Părinţilor şi vei avea oduhnă de-a pururi.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cel  ce mereu îşi aşteaptă moartea, nu  păcătuieşte mult, dar cel ce  nădăjduieşte viaţă lungă, se va încurca  în multe păcate.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu iubi trândăvia, ca să nu te  întristezi când vei ajunge la învierea morţilor.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu  te lega de vreo obişnuinţă şi vei  avea mintea paşnică.Nu te bizui  pe puterea ta şi vei primi ajutorul  lui Dumnezeu. Nu urî pe nimeni,  că nu-ţi va fi primită rugăciunea;  să ai pace cu toţi, ca să te rogi  cu îndrăzneală.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Nu iubi vinul, ca să nu te lipseşti de  bucuria lui Dumnezeu.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Cine-şi  aruncă sufletul înaintea lui  Dumnezeu ajunge la răbdare, fără  tulburare a ocărilor; lacrimile  acestui suflet sunt străine de toate  cele lumeşti.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
Bunătatea  naşte curăţia, iar răspândirea naşte patimile.
(CUVIOSUL ISAIA PUSTNICUL)
De  nevoie este câştigarea cărţilor  creştineşti la cei ce pot să le  dobândească. Că şi singură vederea  cărţilor mai pregetători către  păcat ne face pe noi şi către  dreptate ne îndeamnă să ne ridicăm.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Greşale-le  drepţilor sunt împrejurul  buzelor, iar a păcătoşilor izvorăsc din  tot trupul. Pentru aceea  cântă David: pune, Doamne, strajă gurii  mele şi uşă de îngrădire  împrejurul buzelor mele, şi zis-am,  păzi-voi căile Tale, ca să nu  greşesc cu limba mea!
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Dumnezeu  cu foarte puţin preţ vinde  dreptăţile la cei ce se sârguiesc să le  cumpere: pe o bucăţică de  pâine, pe o haină proastă, pe un pahar cu  apă rece, pe un bănişor.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Mare vânzare a mântuirii este a nu şti  nici una din dumnezeieştele legi.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Omul  împrumutâdu-se de la om pentru  sărăcie, sau pentru trebuinţa  înmulţirii şi dând înapoi, mulţumeşte  cu adevărat, dar dă înapoi  întru ascuns, fiindcă se ruşinează. Iar  stăpânul Dumnezeu  dimpotrivă, întru ascuns împrumutându-se,  răsplăteşte înaintea  îngerilor şi a arhanghelilor şi a drepţilor.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Mare prăpastie şi adâncă groapă este  neştiinţa Scripturilor.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)
Mare întărire spre a nu păcătui este  citirea Scripturilor.
(SFANTUL EPIFANIE, EP.  CIPRULUI)

Pagina:   1   2

CUVINTE DE FOLOS
culese din patericul egiptean ŞI din aSketicon

Învăţătorul este dator să fie străin de iubirea de stăpânire, de iubirea  de argint, de slavă deşartă departe de mândrie, nebatjocorindu-se de  linguşire, neorbindu-se de daruri, de pântece nebiruindu-se,  nestăpânindu-se de mânie, ci îndelung răbtător, blând cu toată puterea,  smerit cugetător mai ales, îngăduitor şi suferitor, purtător de grijă şi  iubitor de suflete.
(AMMA THEODORA)

Siliţi-vă să intraţi prin uşa cea strâmtă, că precum pomii, de nu vor  lua ierni şi ploi, nu pot face roadă, aşa şi nouă veacul această iarnă  ne ieste. Şi Împărăţiei cerurilor nu vom putea să ne facem părtaş, fără  numai prin multe necazuri şi ispite!
(AMMA THEODORA)

De-mi va fi cineva foarte iubit şi voi cunoaşte că mă duce în vreo greşală, îl înlătur de la mine.
(AVVA  AGHATON)

Omul trebuie să ia aminte în tot ceasul la judecata lui Dumnezeu.
(AVVA  AGHATON)

Calea strâmtă şi îngustă aceasta este, să-şi silească cineva gândurile  sale şi să-şi taie voile sale pentru Dumnezeu. Şi aceasta este ceea ce  s-a zis de apostoli: Iată noi am lăsat toate şi am venit după Tine(Matei  XIX, 27.).
(AVVA  AMONA)

Sunt unii care şi-au topit trupurile lor cu nevoinţa şi pentru că nu au avut dreaptă socoteală, departe de Dumnezeu s-au făcut.
(AVVA  ANTONIE)

Nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăţia Cerurilor. Că zice: ridică ispitele şi nimeni nu este care să se mântuiască.
(AVVA  ANTONIE)

Cel ce bate bucata de fier, întâi socoteşte cu mintea ce va să facă:  secere, cuţit sau topor ? Aşa şi noi trebuie să socotim, care faptă bună  uneltim, ca să nu ne ostenim în deşert.
(AVVA  ANTONIE)

De la aproapele este viaţa şi moartea, că de vom dobândi pe fratele, pe  Dumnezeu dobândim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos greşim.
(AVVA  ANTONIE)

Oriunde vei merge, pe Domnul să-L ai înaintea ta totdeauna. Şi orice vei  face, să ai mărturie din Sfintele Scripturi şi în orice loc vei şedea,  să nu te mişti degrabă. Acestea trei păzeşte-le şi te vei mântui.
(AVVA  ANTONIE)

Va veni vremea ca oamenii să înebunească şi când vor vedea pe cineva că  nu înebuneşte, se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun,  pentru că nu este asemenea lor.
(AVVA  ANTONIE)

De vom căuta pe Dumnezeu, se va arăta nouă şi de-L vom ţine pe El, va rămâne cu noi.
(AVVA  ARSENIE)

Când fecioara este în casa tatălui său, mulţi vor să se logodească cu  dânsa. Iar după ce va lua bărbat, nu place tuturora; unii o defaimă, iar  alţii o laudă şi n-are cinste aşa multă ca întâi când era ascunsă! Aşa  şi cele ale sufletului: după ce se vor vădi, nu pot să încredinţeze pe  toţi.
(AVVA  ARSENIE)

Pe cât îţi este cu putinţă, nevoieşte-te, ca lucrarea ta cea dinlăuntru  să fie după Dumnezeu şi să biruiască patimile cele din afară.
(AVVA  ARSENIE)

Tâlharul pe cruce era şi duntr-un cuvânt s-a îndreptat. Şi Iuda cu  apostolii era împreună numărat şi într-o noapte a prăpădit toată  osteneala şi s-a pogorât din ceruri în iad. Drept aceea, nimeni făcând  bine, să nu se fălească, căci toţi cei ce s-au nădăjduit în sineşi, au  căzut.
(AVVA  XANTIE)

De nu va zice omul întru inima sa că eu singur şi Dumnezeu suntem în lume, nu va avea odihnă.
(AVVA ALONIE)

De va voi omul, de dimineaţa şi până seara ajunge în măsură dumnezeiască.
(AVVA ALONIE)

Taie prieteşugurile celor mulţi, ca să nu se ridice război asupra minţii tale şi va tulbura chipul liniştirii.
(AVVA DULA)

Adu-ţi aminte totdeauna de ieşirea ta şi nu uita judecata cea veşnică şi nu va fi greşeală în sufletul tău.
(AVVA EVAGRIE)

Mare lucru este cu adevărat a se ruga fără răspândire, dar mai mare este şi a cânta fără răspândire.
(AVVA EVAGRIE)

De va veni omul în smerenie şi neagoniseală şi neosândire vine la el frica lui Dumnezeu.
(AVVA EVPREPIE)

De voieşti să te mântuieşti, când vei merge la cineva, să nu apuci mai înainte să grăieşti, până nu te va întreba.
(AVVA EVPREPIE)

Cele trupeşti sunt materie. Cel ce iubeşte lumea, iubeşte sminteala şi  împiedicările. Deci de se va întâmpla să se piardă cândva ceva, aceasta  trebuie să o primim cu bucurie şi cu mărturisire, fiindcă ne-am izbăvit  de griji.
(AVVA EVPREPIE)

Aceste trei lucruri cere Dumnezeu de la tot omul, care are sfântul  botez, adică: credinţa dreaptă de la suflet, adevărul de la limbă şi  înfrânarea patimilor, adică curăţenie, de la trup.
(AVVA GRIGORE TEOLOGUL)

Mai mare este a se înstrăina cineva decât a primi pe străini.
(AVVA IACOV)

Atunci când se laudă cineva de alţii, trebuie să socotească păcatele  sale şi să pună în minte că nu este vrednic de laudele cele ce se zic.
(AVVA IACOV)

Precum lihnariul în cameră întunecată luminează, aşa şi frica lui  Dumnezeu când va veni în inima omului, îl luminează şi-l învaţă toate  faptele cele bune şi poruncile lui Dumnezeu.
(AVVA IACOV)

Oamenii au mintea sau la păcate, sau la Iisus, sau la oameni.
(AVVA ILIE)

De nu va cânta mintea împreună cu trupul, în zadar este osteneala. Că de  iubeşte cineva necazul, mai pe urmă se face lui spre bucurie şi odihnă.
(AVVA ILIE)

Ce poate păcatul, unde este pocăinţa şi ce foloseşte dragostea unde este mândria?
(AVVA ILIE)

Deşi foarte proşti şi nebăgaţi în seamă suntem înaintea oamenilor, să ne  bucurăm pentru aceasta, ca să ne cinstim înaintea lui Dumnezeu.
(AVVA IOAN COLOV)

Poarta cerului este smerenia şi părinţii noştri, prin multe ocări bucurându-se au intrat în cetatea lui Dumnezeu.
(AVVA IOAN COLOV)

De va voi împâratul să ia vreo cetate, apa întâi o opreşte şi hrana şi  aşa vrăjmaşii de foamete pierind, se supun lui! Aşa şi patimile  trupului: dacă cu post şi cu foamete va petrece omul, vrăjmaşii slăbesc  către sufletul lui.
(AVVA IOAN COLOV)

Trei cete sunt cinstite înaintea Domnului: când omul este bolnav şi i se  adaugă ispite şi cu mulţumire le primeşte. Iar a doua este când cineva  îşi face toate lucrurile sale curate înaintea lui Dumnezeu şi nu are  nimic omenesc. Iar a treia, când cineva şade sub supunerea unui părinte  duhovnicesc şi se leapădă de toate voile sale. Aceasta are o cunună mai  mult…
(AVVA IOSIF TEBEO)

Vopseaua cea dintâi nu iese, precum se întâmplă la porfiră. Şi după cum  ramurile cele tinere se întorc şi se pleacă lesne, aşa fac şi noii  începători, fiind întru supunere.
(AVVA ISAIA)

De va voi Dumnezeu să miluiască pe vreun suflet, iar el se smereşte şi  nu suferă, ci îşi face voia sa, îl sloboadă pe el să pătimească cele ce  nu voieşte, ca aşa să-l caute pe El.
(AVVA ISAIA)

De va voi cineva să răsplătească rău pentru rău, poate şi numai cu ameninţarea să vateme conştiinţa fratelui.
(AVVA ISAIA)

Nimic nu foloseşte pe noul începător aşa de mult ca ocara. Că precum  este pomul, care se udă în toate zilele, aşa este noul începător, care  se ocărăşte şi suferă.
(AVVA ISAIA)

Fiindcă mare este înălţimea smeritei cugetări şi căderea mândriei, vă  sfătuiesc pe voi ca pe aceea să o iubiţi, iar întru aceasta să nu  cădeţi.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

Mulţi din oameni poftesc cu adevărat fapta bună, dar pe calea care duce  spre dânsa, pregetă să umble. Iar alţii nici faptă bună nu socotesc că  este. Trebuie dar pe aceia să-i plecăm să lepede pregetarea, iar pe  aceştia să-i învăţăm, că cu adevărat fapta bună este faptă bună.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

Răutatea şi de la Dumnezeu pe oameni i-a depărtat, şi pe unii de alţii  i-a dezbinat. Deci, de aceasta cu toată osârdia trebuie să fugim şi să  alergăm după fapta cea bună, care şi la Dumnezeu ne aduce şi pe unii cu  alţii ne uneşte. Iar a faptei celei bune şi a filosofiei hotar este  neprefacerea cea cu pricepere.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

Faptele cele bune cinsteşte-le, nu te închina desfătărilor. Că faptele  cele bune sunt lucru fără de moarte, iar desfătările lesne se sting.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

Patima cea cumplită şi prea îndrăzneaţă a iubirii de bani, saţiu  neştiind, la răutatea cea mai de pe urmă mână sufletul cel robit. Drept  aceea, mai ales la început să o gonim. Că de va stăpâni, nebiruită va  fi.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

Viaţa fără de cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără de viaţă.  Căci viaţa şi tăcând foloseşte, iar cuvâtul şi strigând supără. Dar dacă  şi cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată filosofia.
(AVVA ISIDOR PELUSIOTUL)

A trăi după Dumnezeu, este cu neputinţă dacă vei fi iubitor de dezmerdări şi iubitor de argint.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Dacă după lege vă nevoiţi postind, nu vă mândriţi. Iar dacă pentru  aceasta vă lăudaţi, mai bine să mănânce carne decât să se îngânfeze şi  să se laude cineva.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Dacă cineva se va da pe sine la băutura de vin, nu va scăpa de bântuiala  gândurilor. Că şi Lot, silit fiind de fetele lui s-a îmbătat de vin şi  prin beţie diavolul spre păcatul cel fără de lege lesne l-a găsit.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Dacă împărăţia cerurilor pofteşti, defaimă banii şi de dumnezeiasca răsplătire te ţine.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Dacă pofteşti mântuirea, fă toate cele te duc la dânsa.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Trebuie ucenicii şi ca pe nişte părinţi să iubească pe cei cu adevărat  dascăli, şi ca de nişte stăpâni să se teamă. Şi nici pentru dragoste să  nu slăbească frica, nici pentru frică să nu înegrească dragostea.
(AVVA ISIDOR PREOTUL)

Smerita cugetare este mai mare decât toate faptele bune, pentru că poate  să scoată pe om din însăşi adâncuri, măcar de a fi păcătos ca un drac.  Pentru aceea şi Domnul mai înainte de toţi fericeşte pe cei săraci cu  duhul.
(AVVA LONGHIN)

De s-a făcut întru tine defăimarea ca laudă şi sărăcia ca bogăţie şi  lipsa ca îndestulare, nu vei muri. Căci cu neputinţă este cel ce crede  bine şi lucrează cu blagoslovenie să cadă în necurăţia patimilor şi în  înşelăciunea diavolilor.
(AVVA MACARIE)

Să nu dormi în chilia fratelui ce are nume rău.
(AVVA MACARIE)

Să nu faci rău cuiva nici să osândeşti pe cineva. Acestea păzeştele şi te vei mântui.
(AVVA MACARIE)

De ne vom aduce aminte de răutăţile ce ne fac oamenii, ridicăm puterea  aducerii aminte de Dumnezeu. Iar de ne vom aduce aminte de răutăţile  diavolilor, vom fi nerăniţi.
(AVVA MACARIE)

Dacă dojenind pe cineva, te vei porni spre mânie, împlineşti patima ta;  căci nu cumva pe alţii să-i mântuieşti şi pe tine să te prăpădeşti.
(AVVA MACARIE)

Nu ştie satana de ce fel de patimi se biruieşte sufletul. Seamănă  adevăr, dar nu ştie de va secera unele gânduri, adică pentru curvie, iar  altele pentru grăirea de rău şi asemenea, celelalte patimi. Şi la ce  fel de patimă va vedea sufletul că se pleacă, aceea i-o dă lui.
(AVVA MATOI)

Pe cât se apropie omul de Dumnezeu, pe atât se vede pe sine păcătos,  căci proorocul Isaia văzâd pe Dumnezeu, se făcea ticălos şi necurat pe  sine.
(AVVA MATOI)

De nu se va uni fapta cu rugăciunea în zadar se osteneşte omul.
(AVVA MOISE)

De nu va avea omul în inima sa cum că este păcătos, Dumnezeu nu-l ascultă pe el.
(AVVA MOISE)

Robul care se leneveşte de lucrurile stăpânului său să se gătească spre bătăi.
(AVVA NIL)

Rugăciunea este este odraslă a blândeţii şi a nemânierii.
(AVVA NIL)

Nu voi după cum ţi se pare, să se facă lucrurile tale, ci după cum place  lui Dumnezeu şi vei fi tulburat şi nemulţumit în vremea rugăciunii  tale.
(AVVA NIL)

Orice vei face spre izbânda fratelui ce te-a nedreptăţit pe tine, toate spre sminteală ţi se vor face în vremea rugăciunii.
(AVVA NIL)

Făţarnic este cel ce învaţă pe aproapele lui un lucru la care el nu a  ajuns, căci scris este: vezi paiul din ochii fratelui tău, şi iată,  bârna din ochiul tău, şi celelalte.
(AVVA PIMEN)

Credinţa este a petrece cu smerita cugetare şi a face milostenii.
(AVVA PIMEN)

De îşi va aduce omul aminte de cuvântul cel scris că din cuvintele tale  te vei îndrepta şi din cuvintele tale te vei osândi va alege mai mult  tăcerea.
(AVVA PIMEN)

De te vei socoti pe tine de nimic, vei avea odihnă, ori în ce loc te vei afla.
(AVVA PIMEN)

De va greşi omul şi va tăgădui, zicând n-am greşit, nu-l mustra. Iar de  nu, îi tai osârdia; iar de vei zice lui: nu te mâhni, frate, ci te  păzeşte de acum înainte, îi ridici sufletul spre pocăinţă.
(AVVA PIMEN)

Nu locui în locul unde vezi pe unii că au zavistie asupra ta. Fiindcă nu sporeşti.
(AVVA PIMEN)

Cel ce vorbeşte pentru Dumnezeu, bine face şi cel ce tace pentru Dumnezeu, asemenea.
(AVVA PIMEN)

Omul are trebuinţă de smerită cugetare şi de frica lui Dumnezeu totdeauna ca suflarea ce iese din nările lui.
(AVVA PIMEN)

Precum fumul goneşte albinele şi atunci se ia dulceaţa lucrării lor, aşa  şi odihna cea trupească goneşte frica lui Dumnezeu din suflet şi  prăpădeşte toată lucrarea cea bună a lui.
(AVVA PIMEN)

A învăţa pe aproapele, aste ale unuia ce este sănătos şi nepătimaş,  fiindcă ce trebuinţă este să zidească cineva casa altuia şi să o  risipească pe a sa?
(AVVA PIMEN)

Orice nedreptate îţi va face fratele tău şi tu te vei mânia pe el, în  zadar te mânii. Chiar de îţi va scoate ochiul tău cel drept şi îţi va  tăia mâna ta cea dreaptă şi te vei mânia pe el, în zadar te mânii. Iar  de te desparte de Dumnezeu, atunci să te mânii tare.
(AVVA PIMEN)

Precum dacă cineva va pune într-un vas şarpe şi scorpie şi îl va astupa,  negreşit, cu vremea mor, aşa şi gândurile cele rele, de la draci  odrăslind, prin răbdare lipsesc.
(AVVA PIMEN)

A te arunca pe sine îinaintea lui Dumnezeu şi a nu te măsura pe sine şi a lepăda înapoi voia ta, sunt unelte ale sufletului.
(AVVA PIMEN)

Răutatea pe răutate nu o surpă nicidecum, ci dacă cineva îţi va face  rău, fă-i tu bine, ca prin facerea de bine să surpi răutatea.
(AVVA PIMEN)

Urâciune este pentru Dumnezeu toată odihna trupească.
(AVVA PIMEN)

Oricine va răspunde cuvânt mai înainte de a auzi, neînţelepţie îi este  lui şi defăimare. De vei fi întrebat, răspunde, iar de nu, taci!
(AVVA PIMEN)

Omul care învaţă, dar nu face cele ce învaţă, pe sine nu se poate  curăţi, ci toată întinăciunea este plină şi toată necurăţenia într-însa  se află.
(AVVA PIMEN)

In orice ceas vom acoperi greşala fratelui nostru şi Dumnezeu o acoperă  pe a noastră; şi în orice ceas o arătăm pe a fratelui şi Dumnezeu o  arată pe a noastră.
(AVVA PIMEN)

Lipeşte-te de omul care se teme de Dumnezeu şi apropiindu-te, te vei învăţa ;i tu a te teme de Dumnezeu.
(AVVA PIMEN)

David când s-a luat la luptă cu leul, de gâtlej la ţinut şi îndată l-a  omorât. Deci dacă şi noi vom ţine gâtlejul şi pântecele noastre, vom  birui cu ajutorul lui Dumnezeu leul cel nevăzut.
(AVVA PIMEN)

Nu avem trebuinţă de nimic decât de minte trează.
(AVVA PIMEN)

Este om, care se pare că tace, dar inima lui osândeşte pe alţii. Unul ca  acesta totdeauna grăieşte. Şi este altul care de dimineaţa până seara  grăieşte şi tăcere ţine, adică fără de folos nimic nu grăieşte.
(AVVA PIMEN)

Intoarce-ţi ochii tăi, să nu vadă deşertăciuni; căci slobozenia omoară sufletele.
(AVVA PIMEN)

Aceste trei capete sunt folositoare: a te teme de Domnul, a te ruga neîncetat şi a face bine aproapelui.
(AVVA PIMEN)

Bună este ispitirea, că aceasta face pe om mai lămurit.
(AVVA PIMEN)

Toate cele peste măsură sunt ale dracilor.
(AVVA PIMEN)

De vei tăcea, vei avea odihnă în tot locul unde vei locui.
(AVVA PIMEN)

Mai mare decât acestă dragoste nu este cu putinţă să afle cineva, decât  să-şi pună sufletul pentru aproapele său. De va auuzi cineva un cuvânt  rău, adică de mâhnire, putând şi el să zică asemenea şi se va lupta să  nu-l zică, sau de i se va face strâmbătate şi va suferi şi nu va  răsplăti, unul ca acesta îşi pune sufletul său pentru aproapele său.
(AVVA PIMEN)

A păzi şi a lua aminte de sine, şi socoteala cea dreaptă: aceste trei fapte bune sunt povăţuitoare ale sufletului.
(AVVA PIMEN)

Cel ce voieşte să se izbăvească de păcate, prin plâns se izbăveşte şi  cel ce voieşte să agonisească fapte bune, prin plâns le agoniseşte. Căci  plânsul este calea pe care ne-a dat-o nouă Scriptura şi părinţii noştri  zicând: plângeţi că altă cale nu este decât aceasta!
(AVVA PIMEN)

De vei vedea câteva lucruri şi vei auzi cuvinte, să nu le povesteşti aproapelui tău, căci este surpare de război.
(AVVA PIMEN)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s