Cum se implica Budapesta in revizionismul maghiar din Romania. Document al unui serviciu secret

Cum se implica Budapesta in revizionismul maghiar din Romania. Document al unui serviciu secret

Scris de RGNPRESS
In contextul presiunilor extremismului maghiar de regionalizare a Romaniei pe criterii etnice si de adoptare a unui Statut al Minoritatilor care practic sub masca unei autonomii culturale, statueaza o noua structura statala in Romania, ca urmare a faptului ca este posibil ca demnitarii actualii sa nu mai fie informati asupra actiunilor intreprinse de Budapesta in Romania, Romanian Global News pune la dispozitie  o parte a unui documentar realizat de catre un serviciu secret din Romania, legat de aceasta tema, realizat in timpul primului mandat al Premierului maghiar Viktor Orban.Este posibil ca o parte a datelor sa fie perimate dar tinand cont de controlul absolut pe care Viktor Orban il detine in prezent in Parlamentul de la Budapesta si de adoptarea noii constitutii maghiare, este de la sine inteles ca tot ce este in acest documentar ar trebui inmultit cu doi sau trei pentru a-l aduce la realitate.

Documentar

…„Oficiul pentru maghiarii din afara graniţelor”(HTMH) coordonează, printr-un sistem specific de mijloace şi metode, activitatea tuturor O.N.G.- urilor specializate în problematica maghiarilor din afara graniţelor în frunte cu „Uniunea Mondială a Ungurilor” (UMU), precum şi activitatea unor organizaţii şi fundaţii („Pro-minoritate”, „Pro-profesione”, „Illyes Gyula”, „Teleki Laszlo”, „Duna-TV” etc.).

Oficiul iniţiază în prezent în Transilvania acţiuni de propagandă constând în prezentarea într-o formă nouă, acceptabilă pentru Occident, a revendicărilor minorităţii maghiare, context în care autonomia şi autoguvernarea pe criterii etnice sunt considerate „o variantă a descentralizării administrative locale, specifică Bazinului Carpatic”, iar demersurile cu caracter separatist în domeniul învăţământului drept „forme ale bilingvismului practicat în ţările democratice”.

Structurile create de Oficiu în zonele din ţările vecine în care există comunităţi compacte de etnici maghiari sunt interconectate la un sistem computerizat de informare pe linie economică şi mass-media, compatibil cu cel din Ungaria, urmărindu-se şi în acest domeniu, refacerea legăturilor dintre toate regiunile care au aparţinut „Ungariei Mari”.

Noile evoluţii înregistrate în raporturile româno-ungare, plasate şi în contextul integrării Ungariei în NATO şi UE, au impus din partea oficialităţilor de la Budapesta o reevaluare a mijloacelor şi metodelor folosite pentru atingerea standardelor europene în domeniul relaţiilor cu ţările vecine şi al responsabilităţii asumate faţă de comunităţile maghiare aflate în afara graniţelor naţionale.

Astfel, în ultima perioadă s-a semnalat intensificarea de către HTMH a procesului de transferare a sarcinilor cu caracter neorevizionist către organismele neguvernamentale  din Ungaria şi grupări ale emigraţiei maghiare din Occident.

În acest context, s-a înregistrat o dezvoltare a rolului şi sarcinilor ce revin Oficiului, rămas singurul organ coordonator al activităţilor de aplicare a strategiei neorevizioniste ungare faţă de ţările vecine, fapt ce a creat o serie de disensiuni şi nemulţumiri în rândul conducătorilor „Uniunii Mondiale a Ungurilor” (UMU) care şi-au văzut astfel ştirbite unele dintre cele mai importante prerogative (inclusiv reducerea substanţială a alocaţiilor bugetare şi reorientarea acestora spre Oficiu).

De asemenea, noua conjunctură internaţională, a impus Budapestei regândirea obiectivelor sale, în conformitate cu exigenţele organismelor europene şi euroatlantice, sens în care s-a hotărât ca structurile create şi care asigurau „de facto” o reală autonomie în diferite domenii (învăţământ, administraţie locală, religie etc.) să fie folosite, în continuare, cu prioritate, pentru crearea cadrului de integrare economică treptată a Transilvaniei în Ungaria.

În fapt, se urmăreşte sprijinirea creşterii forţei economice a maghiarilor din zonă şi folosirea acestor pârghii în direcţia susţinerii politicii de realizare a sistemelor de autonomie, în special a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care să creeze premisele acaparării puterii economice şi apoi politice pe plan local.

Programul elaborat de statul ungar este pus în aplicare prin intermediul organismelor guvernamentale şi neguvernamentale, cât şi prin  angrenarea unor societăţi comerciale sau bănci cu capital de stat sau privat. Dintre organismele guvernamentale implicate direct în derularea acţiunilor de subordonare economică a Transilvaniei, coordonate de „Oficiului pentru maghiarii din afara graniţelor” se remarcă Ministerul Industriei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Protecţiei Mediului şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Transporturilor, Telecomunicaţiilor  şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Finanţelor şi instituţia ministrului fără portofoliu cu sarcini în domeniul privatizării.

Oficiul îşi aplică strategia economică faţă de Transilvania şi prin  aşa-zisele organisme neguvernamentale, aflate în subordinea sa, roluri principale în acest sens deţinând Fundaţiile „Noi strângeri de mână”, „Illyes Gyula”, Societatea „Kooperatio KFT” şi Fondul de investiţii „Corvinus”.

Principalele organizaţii neguvernamentale coordonate de Oficiu.

„Uniunea Mondială a Ungurilor” (U.M.U.).

Principala organizaţie neguvernamentală a maghiarilor din întreaga lume este Uniunea Mondială a Ungurilor (UMU).

Organizaţia dispune de structuri instituţionalizate permanente (Oficiul UMU, Biroul de organizare a întâlnirilor mondiale ale maghiarilor, „Conferinţa pentru limba maternă”, Academia „Szent László”, Fundaţia „Serviciul caritativ ungar”, „Societatea pentru mass-media maghiară din afara patriei” etc.), personalul angajat fiind format din 65 de funcţionari plătiţi din alocaţii bugetare anuale. Aceştia controlează, practic, activitatea majorităţii organismelor neguvernamentale din Ungaria, emigraţia maghiară şi Bazinul Carpatic ce au ca obiect de activitate  problematica maghiarimii.

La sfârşitul anului 1995, numărul membrilor UMU depăşise cifra de un milion, reprezentând circa 1500 de organizaţii şi filiale din 52 de  ţări, între aceştia aflându-se şi peste 5000 de „membri protectori”, printre care trei laureaţi ai premiului Nobel (Teller Ede, George Olah şi József Harsanyi).

Principalele obiective ale UMU se referă la „intensificarea acţiunilor vizând revizuirea tratatelor de pace de la Trianon şi Paris, obţinerea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din ţările vecine şi refacerea Ungariei Mari”.

Organizaţiile afiliate la UMU (Uniunea „Baross Gabor”, „Alianţa pentru apărarea intereselor maghiare”, Asociaţia „Bócskai Istvan”, Societatea „Trianon”, Filiala din Transilvania a „Uniunii Mondiale a tinerilor maghiari”, „Uniunea Mondială a oamenilor de afaceri maghiari” etc.) şi-au intensificat acţiunile de contestare a documentelor internaţionale care au stabilit actualele graniţe, promovând tezele istoriografiei maghiare prin intermediul publicaţiilor „Vilaglap”, „Magyar Figyelo”, „Erdelyi Magyarsag”, al postului de televiziune prin satelit „Duna”, precum şi prin puternicul lobby pro-maghiar care activează în Occident.

În actuala conjunctură politică internaţională, sarcina fundamentală a UMU,  dezvăluită recent de preşedintele acesteia, Csoóri Sándor, este de „a urmări pregătirea din punct de vedere psihic a maghiarilor din zonele care au aparţinut Coroanei Sfântului Ştefan pentru reintegrarea în graniţele Ungariei Milenare”.

Deşi se declară organizaţie neguvernamentală independentă, la solicitarea executivului de la Budapesta, UMU a elaborat o nouă strategie, menită să asigure refacerea „Ungariei Mari” din punct de vedere economic, un rol determinant în atingerea acestui obiectiv revenind „Parlamentului naţiunii străbune”, constituit la Budapesta în iunie 1996, cu sprijinul „Uniunii Mondiale a Oamenilor de Afaceri Maghiari”, condusă de Arkossy Csaba, în opinia căruia „colaborarea economică poate şi trebuie să devină, în perspectiva integrării europene, un instrument de refacere a unităţii naţiunii ungare, prin restabilirea vechilor relaţii comerciale din zona Bazinului Carpatic”.

Acţiunile UMU au girul preşedinţiei ungare, actualul şef al statului, Árpád Göncz, conducând personal „Comitetul Naţional” însărcinat cu transpunerea în practică a programului elaborat de Uniune pentru aniversarea, în 1996, a 1100 de ani de la „descălecatul maghiarilor în Bazinul Carpatic”.

De asemenea, executivul de la Budapesta se implică direct în coordonarea şi controlul activităţilor iniţiate de UMU, inclusiv prin acţiuni specifice serviciilor de informaţii şi folosirea pârghiilor financiare.

Pentru a-şi asigura controlul asupra unor filiale şi organizaţii partenere, membri din conducerea UMU au fost impuşi ca lideri ai acestora pentru a promova mai eficient strategia Budapestei în domeniul minorităţilor maghiare din afara graniţelor.

Împreună cu „Oficiul pentru maghiarii din afara graniţelor”,  UMU coordonează activităţile tuturor organismelor neguvernamentale, asigurându-şi subordonarea lor prin gestionarea strictă a fondurilor financiare şi a sprijinului logistic necesar.

Folosind caracterul permisiv al legislaţiei române, în colaborare cu structurile organizatorice ale maghiarilor din România, UMU şi-a înfiinţat în Transilvania zeci de filiale şi a încurajat aderarea la Uniune a numeroase organisme reprezentative ale maghiarilor, inclusiv politico-organizatorice, facilitându-se astfel desăvârşirea procesului de subordonare a acestora şi direcţionare a activităţii lor.

Pentru coordonarea acţiunilor desfăşurate de UMU pe plan internaţional, în cadrul acesteia a fost creat „Biroul pentru relaţii externe”, condus de Kardos Béla, prin intermediul căruia sunt exploatate posibilităţile lobby-urilor pro-ungare din America şi Europa.

Fundaţia „Illyes Gyula”

A fost înfiinţată în anul 1990, la Budapesta, şi are ca scop „sprijinirea ţelurilor de edificare socială a comunităţilor maghiare din ţările vecine”.

La 14.09.1994, fundaţia şi-a constituit la Cluj-Napoca „Subcuratoriul Maghiar din România”, în cadrul căruia funcţionează şapte comisii de specialitate conduse de experţi în diferite domenii economice.

Acţiunile de sprijinire logistică şi financiară a maghiarimii transilvănene desfăşurate de Fundaţia „Illyes Gyula”, se derulează în condiţii de „deplină confidenţialitate” şi în sedii dotate cu instalaţii de detectare a aparaturii de emisie-recepţie.

Uniunea internaţională a întreprinzătorilor maghiari

A fost constituită în anul 1992 la Budapesta, în contextul planului strategic de integrare economică a zonelor cu populaţie maghiară din ţările limitrofe, pentru sprijinirea exclusivă a patronilor de această etnie din Europa Centrală şi de Est şi funcţionează sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.

Scopul acestei organizaţii constă în crearea unei infrastructuri economice, paralelă cu cea statală, prin înfiinţarea de „cluburi, asociaţii şi forumuri ale oamenilor de afaceri maghiari”, în principalele oraşe din Transilvania.

Uniunea mondială a inginerilor şi constructorilor maghiari”

Are sediul la Budapesta şi funcţionează sub patronajul U.M.U.

în anul 1990 şi-a înfiinţat o filială la Cluj-Napoca cu denumirea „Societatea maghiară tehnico-ştiinţifică din Transilvania”, având ca scop „constituirea unei baze de date în vederea realizării legăturii dintre asociaţiile profesionale maghiare”.

„Asociaţia maghiară de economie”

Constituită la Budapesta în anul 1990, îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor” şi „Oficiului pentru maghiarii din afara graniţelor” şi are ca obiectiv principal formarea viitorilor specialişti maghiari în domeniul economiei, culegerea de date şi efectuarea de studii de specialitate în zonele cu populaţie de această etnie, identificarea ramurilor, sectoarelor şi, în final, a societăţilor comerciale care pot fi „articulate economiei ungare”.

În anul 1990 a înfiinţat o filială la Cluj-Napoca, respectiv „Asociaţia economiştilor maghiari din România”.

„Uniunea naţională a cercurilor gospodarilor maghiari”

A fost înfiinţată la Budapesta în anul 1990 şi are ca scop „dezvoltarea, inclusiv cu sprijin financiar occidental, a sectorului agrar din Transilvania prin impunerea structurilor organizatorice agrare ungare şi adaptarea învăţământului agricol la modelele maghiare tradiţionale”.

Dispune de o filială la Cluj-Napoca: „Asociaţia gospodarilor maghiari din România”, care la rândul ei, are filiale în majoritatea localităţilor din Transilvania.

Fundaţia „Noi strângeri de mână” (Uj Kezfogas)

A fost înfiinţată în luna aprilie 1995 la Budapesta, urmăreşte finanţarea activităţilor comerciale ale firmelor şi întreprinzătorilor de etnie maghiară din Transilvania, dezvoltarea unui  sistem de colaborare economică între întreprinderile mici şi mijlocii din zonele de frontieră, organizarea de târguri, expoziţii, reuniuni ale specialiştilor şi finanţarea unei bănci de date pe profil economic-bancar.

Fundaţia acordă sprijin nerambursabil în valoare de până la 500.000 dolari pentru achiziţionarea de utilaje, imobile, active sau mijloace fixe şi credite de până la 1.250.000 dolari pentru constituirea de societăţi mixte cu caracter etnic, respectiv „ungaro-maghiare”.

În ultima perioadă Fundaţia „Noi strângeri de mână” s-a transformat într-un centru de coordonare şi legătură între diverse organisme şi asociaţii ce au ca obiectiv sprijinirea etnicilor maghiari din Ardeal în procesul de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Pe această linie a lansat o iniţiativă menită să accelereze pe termen mediu şi lung cooperarea activă între agenţii economici de acest gen, în scopul creării unei „prime structuri a hungarismului”, care să asigure exclusiv prosperitatea economică a comunităţii maghiare  din România. În acest sens, conducerea fundaţiei a transmis lista „Centrelor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii” din Transilvania, cu indicaţia de a se intensifica cooperarea pe plan local şi regional, folosind cît mai eficient sprijinul financiar obţinut din partea oficialităţilor de la Budapesta şi a diferitelor organisme europene specializate.

Totodată, au fost indicate organizaţiile şi persoanele din Budapesta şi alte localităţi ungare care pot acorda sprijin concret pentru facilitarea realizării de contacte cu organismele respective, astfel:

– Academia „Europa“, Budapesta, str. Keleti Kasaly 25 B, telefon 1355346, coordonator Pál Tibor.

– Centrul de corespondenţă „Euro-Info“, Budapesta, str. Dorottya nr. 4, telefon 1180051, coordonator Hirschler Andras.

– Federaţia pentru turism sătesc în Europa Centrală şi de Est, Budapesta, str. Szoboszlai nr. 2-4, telefon 1551857, condusă de Csáky Csaba.

– Centrul întreprinzătorilor din judeţul Baranya, cu sediul în Pécs, str. Rakoczi nr. 24-26, condus de Zuba Péter.

– Fundaţia „Progress“ din Szeged, str. Tisza Lajos, nr. 63, director executiv Benko Ferenc.

Pentru atingerea obiectivelor urmărite pe linia integrării economice a Transilvaniei, în Ungaria funcţionează încă din 1996 Societatea comercială „Cooperatio KFT“, înfiinţată exclusiv cu fonduri guvernamentale, care a iniţiat o serie de activităţi comerciale şi financiare în zone din Bazinul Carpatic locuite compact de etnici maghiari.

Beneficiind în 1997 de un capital declarat de 174.100.000 forinţi, societatea respectivă a achiziţionat părţi semnificative din acţiunile a 11 firme româneşti din Transilvania, considerate rentabile şi corespunzătoare scopurilor urmărite de Budapesta, din care sunt amintite următoarele:

– Societatea „Alutus“ din Miercurea Ciuc, profilată pe editarea, publicarea şi multiplicarea de cărţi, manuale şi lucrări tehnice de specialitate. Acţiunile acesteia sunt împărţite astfel: 74% de Editura „Kriterion“ şi 26%  „Cooperatio KFT“.

– Firma „PIL-COOP“ din Gheorgheni, specializată în producerea şi desfacerea produselor de panificaţie, dispune de o reţea proprie de 38 de mici magazine de desfacere în judeţele Harghita şi Mureş, întreaga producţie realizându-se în exclusivitate cu făină importată din Ungaria. „Cooperatio KFT“ deţine 52,08% din acţiunile firmei.

– Fabrica de bere „Sugas“ din Sfântu Gheorghe, ale cărei acţiuni sunt deţinute de „Cooperatio KFT“ (40%), alte firme din Ungaria (40%) şi unii cetăţeni români de etnie maghiară (20%). Până în prezent Budapesta a sprijinit declanşarea şi funcţionarea proiectului „Sugas“ cu peste 15,5 milioane de forinţi.

„Uniunea pentru apărarea intereselor maghiare”

A fost constituită la 24 mai 1997 la Budapesta, ca organizaţie neguvernamentală consacrată apărării intereselor comunităţii maghiare din afara graniţelor şi are ca scop sprijinirea redobândirii proprietăţilor individuale şi colective, precum şi informarea structurilor europene specializate în problematica minorităţilor în legătură cu încălcările drepturilor de natură patrimonială ale etnicilor maghiari din ţările limitrofe Ungariei, îndeosebi din România.

La 21 aprilie 1998 comitetul de conducere al „Uniunii pentru apărarea intereselor maghiare” a anunţat că va declanşa ample acţiuni pe plan naţional şi internaţional având ca obiectiv, „recuperarea bunurilor ce aparţin naţiunii maghiare din Bazinul Carpatic”.  Pe această linie, s-a precizat că se vor deschide „fronturi de acţiune pentru ca maghiarii din teritoriile pierdute la Trianon să-şi recupereze proprietăţile ce le aparţin”, comitetul de conducere cerând revizuirea tratatelor de bază încheiate de Ungaria cu Ucraina, Slovacia şi România, astfel încât viitoarele documente bilaterale să conţină prevederi şi mecanisme concrete pentru despăgubirea cetăţenilor de etnie maghiară.

Din Transilvania sunt revendicate peste 1.500 de întreprinderi, ateliere şi alte unităţi de producţie care au fost naţionalizate de statul român. De asemenea, sunt revendicate imobilele în care au funcţionat bisericile, arhivele, şcolile, centrele culturale şi etnografice maghiare din Ardeal.

Uniunea Independentă „Baross Gabor”

Deşi se intitulează „uniune independentă”, în realitate este o structură specializată a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”, creată în anul 1992 cu scopul de a înfăptui politica neorevizionistă a acestei organizaţii în profil economic.

În luna iunie 1997, Klement Kornel, preşedinte al Uniunii Independente „Baross Gabor”, într-un interviu acordat ziarului „Napi Magyarorszag”, a menţionat că scopul organizaţiei pe care o conduce „este acela de a realiza o coeziune a întreprinzătorilor maghiari de pretutindeni, de a constitui organizaţii naţionale şi locale, de a realiza un permanent schimb de informaţii, de a face ca Budapesta să devină un centru mondial al protecţiei intereselor întreprinzătorilor maghiari”.

Cu prilejul „Forumului întreprinzătorilor maghiari din Bazinul Carpatic”, desfăşurat în perioada 9-10 iunie 1997 la Nyiregyhaza, Bonis Lajos, secretarul general al Uniunii independente „Baross Gabor” a apreciat că „ofensiva în plan economic constituie o condiţie primordială a dăinuirii maghiarimii din afara graniţelor”.

„Uniunea mondială a oamenilor de afaceri maghiari”

A fost înfiinţată în anul 1992 la Budapesta, cu statut de structură specializată a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.

Arkossy Csaba, preşedintele Uniunii, a precizat că obiectul organizaţiei pe care o conduce constă în refacerea unităţii şi privilegiilor naţiunii maghiare din Bazinul Carpatic prin acţiuni în plan economico-financiar.

La începutul anului 1998, împreună cu Fondul internaţional de investiţii „Corvinus” Kft, a adoptat un program de consultanţă şi sprijin financiar pentru societăţi comerciale din nord-vestul Transilvaniei care se confruntă cu dificultăţi economice.

Iniţiativa are în vedere exclusiv firme ale unor etnici maghiari, cei interesaţi în obţinerea sprijinului din Ungaria trebuind să îndeplinească următoarele condiţii:

– să fie de etnie maghiară, să deţină ca personal angajat maghiari în proporţie de 95% şi să asigure comunicarea numai în limba

maghiară, precum şi inscripţionarea bilingvă în societatea comercială;

– întreaga activitate comercială sau de producţie să se desfăşoare exclusiv cu parteneri din Ungaria, iar în România să sprijine preponderent societăţi maghiare.

Acordă împrumuturi în termeni foarte avantajoşi, cu o dobândă relativ scăzută, iar pe perioada în care firma este debitoare trebuie să accepte să fie consiliată de reprezentanţii fondului „Corvinus” Kft.

Anterior acordării sumelor aferente creditului, operaţiune ce se derulează prin intermediul filialei din Cluj-Napoca a „Pater Bank”, reprezentanţii „Uniunii Mondiale a oamenilor de afaceri maghiari” şi ai societăţii „Corvinus” Kft. organizează întâlniri atât cu patronii, cât şi cu salariaţii firmelor, prilejuri cu care sunt prezentate avantajele acestui sistem de întrajutorare pentru creşterea nivelului de dezvoltare economico-socială a maghiarilor din Bazinul Carpatic, fapt menit să asigure, în perspectivă, autonomia teritoriilor care au aparţinut „Ungariei Mari”.

Informarea asupra activităţii HTMH

Ca urmare a reorganizării activităţii de presă şi informaţii s-a intensificat semnificativ relaţia HTMH cu mass-media. Prezentarea activităţii HTMH şi a evenimentelor care privesc maghiarii din afara graniţelor se face în cadrul unor conferinţe de presă periodice. În cadrul Oficiului există de asemenea un serviciu de informaţii care asigură o activitate de „public relations” privitoare la problema minorităţii. În afară de comunicatele zilnice de presă, se redactează analize periodice referitoare la situaţia minorităţilor maghiare din ţările vecine şi la modul în care ea este reflectată în presa autohtonă sau în cea maghiară din afara graniţelor. Totodată, în prezent funcţionează un Club de Presă al HTMH, având ca obiectiv realizarea unei mai bune cunoaşteri a problemei de către opinia publică.

HTMH editează săptămânal buletinul „Observer” în 45 de exemplare având o difuzare restrânsă pentru:

– membrii comisiilor de politică externă şi de apărare a Parlamentului de la Budapesta;

– cabinetul primului ministru Viktor Orbán;

– şefii serviciilor secrete;

– conducerea M.A.E.

Buletinele cuprind analize şi evoluţii semnificative ale evenimentelor de interes prioritar pentru maghiarii din Bazinul Carpatic

sursa      http://agendaverde.ro/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s